Șefa Curții Constituționale a explicat decizia CCR de anulare a alegerilor
Președinta Curţii Constituţionale a României (CCR), Simina Tănăsescu, a vorbit miercuri, într-un interviu la postul TVR Info, despre decizia fără precedent a CCR de a anula cu totul alegerile prezidențiale de la finalul anului 2024, după ce se desfășurase primul tur de scrutin.
Întrebată despre motivele care au determinat instituția să decidă anularea alegerilor prezidențiale din 2024, șefa CCR a spus că hotărârea s-a bazat pe încălcări grave ale Constituţiei şi ale legislaţiei electorale.
„Hotărârea noastră e publicată în Monitorul Oficial (…) Motivele țin de încălcarea drepturilor electorale ale alegătorilor, încălcarea dreptului de a fi ales al candidaților și nerespectarea flagrantă a regulilor referitoare la finanțarea campaniei electorale. Sunt trei motive extrem de solid ancorate în textul Constituției noastre”, a enumerat Simina Tănăsescu, la TVR Info.
„Ele țin de competența CCR, în măsura în care vorbim de drepturi fundamentale de tip electoral. Și sunt motive care au fost detaliate într-o hotărâre care a trecut destul de multe teste juridice, și testul Comisiei de la Veneția și testul Comisiei Europene. Motivele sunt bine prezentate în Hotărâre”, a subliniat ea.
Despre faptul că CCR validase deja primul tur al alegerilor prezidențiale, apoi a decis anularea întregului proces electoral, președinta Curții Constituționale a spus că decizia a fost luată după ce „împreună cu o țară întreagă am luat cunoștință de informațiile din documentele desecretizate”. Iar din acele documente desecretizare, judecătorii CCR au fost interesați de acele informații legate de modul în care s-a desfășurat campania, a mai spus Simina Tănăsescu.
„Era o informație pe care a trebuit să o analizăm din perspectivă constituțională”
„Într-o primă fază, CCR a validat primul tur al alegerilor, asta s-a întâmplat într-o zi de luni. Anularea întregului proces electoral, nu doar a primului tur, ci în întregime tot procesul – asta înseamnă de la faza depunerii candidaturilor – s-a produs într-o zi de vineri. (…) Nu toate candidaturile ajung la CCR decât dacă au fost contestate. Unele candidaturi nu au ajuns deloc la nivelul CCR. Unele aspecte nu sunt în competența CCR, ci a altor instituții ale statului care se ocupă de modul de desfășurare a campaniei în media. Chestiunile legate de campanie și finanțare au făcut obiectul analizei la finalul procedurilor, când trebuia validat ansamblul alegerilor”.
„Încălcarea dreptului de vot al cetățenilor chiar cred că nu aveam cum să o stabilim anterior. Împreună cu o țară întreagă, și noi am luat la cunoștință de documentele care au fost desecretizate, și am avut nevoie de un timp de procesare a informațiilor din acele documente, care au fost desecretizate într-o mișcare fără precedent”, a punctat președinta CCR.
„N-a fost o decizie ușoară, n-a fost una pe care să ne-o dorim, n-a fost ceva la care să ne fi gândit vreodată că am putea să ne confruntăm, însă a fost o decizie asumată. Informații pe care nu le-am avut și nu le-a avut nimeni înainte ca ele să fi fost desecretizate au necesitat un timp de înțelegere și de gândire asupra argumentelor… Din perspectivă juridică, mai exact, ne-au interesat din acele documente chestiuni legate de modul de desfășurare a campaniei electorale, pe care nu le aveam, nu le știam. Când documente desecretizate arată faptul că e posibil ca într-o campanie electorală (un candidat) poate să aibă un salt spectaculos de popularitate cu cheltuieli absolut inexistente, sau cel puțin declarate a fi zero, asta este o informație pe care nu o aveam anterior și pe care a trebuit să o analizăm din perspectivă constituțională. (…) Realitatea obiectivă rămâne aceeași: unele informații au fost cunoscute în spatiul public abia după desecretizarea acelor documente”, a explicat Simina Tănăsescu.
Curtea Constituţională a României (CCR) a decis, la 6 decembrie 2024, anularea întregului proces electoral cu privire la alegerea preşedintelui ţării şi reluarea acestuia de la zero, în integralitate. Decizia, luată cu unanimitate de nouă voturi, a intervenit după ce Curtea validase primul tur de scrutin.
Cu o zi înainte de decizia de anulare, CCR a primit patru sesizări în care se solicita anularea rezultatelor de la primul tur al alegerilor prezidenţiale. Sesizările au fost formulate după desecretizarea rapoartelor înaintate în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) de către serviciile de informații, în care „s-a constatat că au avut loc acţiuni ale unui actor cibernetic statal” şi că „România este o ţintă pentru acţiuni hibride agresive ruse”.