Marea necunoscută a anunțului-surpriză despre armistițiul SUA-Iran. Trump se întreabă cine conduce, de fapt, la Teheran

Miercuri, lumea aștepta să expire armistițiul, dar cu câteva ore înainte, într-o decizie neașteptată, președintele Donald Trump a anunțat că prelungește încetarea focului, menținând în același timp blocada asupra porturilor iraniene.

Negociatorii americani care intenționau să participe la preconizatele tratative de la Islamabad cu oficialii iranieni aveau în față o mare provocare: să înțeleagă cine anume ia deciziile la Teheran, arată analizele și informațiile publicate de The Free Press, The Economist și Institutul pentru Studiul Războiului.

Cu o săptămână în urmă, administrația lui Donald Trump credea că regimul iranian era condus de un comitet format din cinci înalți oficiali.

Printre cei cinci erau cei doi principali negociatori de la Islamabad: ministrul de externe Abbas Araghchi și președintele parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf.

Rolul lui Ahmad Vahidi, șeful Gărzii Revoluționare Islamice

Acum pare că puterea reală a regimului este exercitată de Ahmad Vahidi, șeful Gărzii Revoluționare Islamice (IRGC), scrie publicația The Free Press. Vahidi face parte din consiliul de cinci membri, dar aparent nu și din echipa care negociază un acord pentru a pune capăt războiului.

Mesajele confuze din ultimele zile de la Teheran în legătură cu negocierile pe tema încheierii războiului și a deschiderii strâmtorii Ormuz ilustrează situația neclară din Iran.

La finalul săptămânii trecute, Trump credea că era aproape de un acord cu Araghchi și Ghalibaf, scrie The Free Press, iar Araghchi a postat și el pe X, vineri, că strâmtoarea Ormuz va fi deschisă.

Seara însă, instituțiile media afiliate IRGC l-au criticat pe ministrul de Externe, în timp ce a doua zi un purtător de cuvânt militar a declarat că strâmtoarea a fost din nou închisă.

Vance nu a mai plecat în Pakistan

Următoarea rundă de negocieri între SUA și Iran era așteptată să aibă loc la Islamabad miercuri, o sursă pakistaneză declarând pentru Reuters că există un impuls pentru reluarea tratativelor.

„Lucrurile avansează și negocierile sunt pe cale să înceapă mâine”, a declarat sursa marți, adăugând că Donald Trump ar putea participa personal sau virtual, dacă s-ar semna un acord.

Însă mai multe surse apropiate negocierilor au sugerat că acestea sunt acum incerte.

Site-ul american Axios a scris inițial că vicepreședintele JD Vance urma să plece spre Islamabad marți, la negocieri urmând să fie prezenți și emisarii lui Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner. Apoi, în cursul zilei, Axios și New York Times (NYT) au aflat că Vance nu plecase încă.

Motivul: oficialii de la Teheran nu hotărâseră încă dacă vor participa la negocieri, atâta vreme cât blocada impusă de SUA în strâmtoarea Ormuz era încă în vigoare. Axios a scris că în Iran există o dispută internă pe tema participării la negocieri.

Trump dorește un acord care să asigure deblocarea strâmtorii și să împiedice noi creșteri ale prețului petrolului și șocuri pe piețele bursiere, dar a insistat că nu poate permite Iranului să păstreze mijloacele necesare pentru a dezvolta o armă nucleară.

Teheranul speră să-și folosească controlul asupra strâmtorii pentru a încheia un acord care să prevină reluarea războiului, să atenueze sancțiunile, dar să nu împiedice programul său nuclear.

Ulterior, în cursul serii de marți, NYT a scris, citând un oficial american care cunoaștea direct situația, că deplasarea diplomatică a lui JD Vance în capitala Pakistanului a fost suspendată, după ce Teheranul nu a răspuns la pozițiile de negociere ale Statelor Unite.

În cele din urmă, Casa Albă a confirmat că vicepreședintele american nu va mai pleca din Washington, așa cum era programat inițial. „Având în vedere mesajul președintelui Trump difuzat pe Truth Social, care confirmă că Statele Unite așteaptă o propunere unificată din partea iranienilor, vizita în Pakistan nu va avea loc astăzi”, a declarat un înalt oficial al executivului american, într-un comunicat transmis presei, potrivit AFP.

Când expira armistițiul

Această a doua rundă de negocieri ar fi urmat să aibă loc într-un moment în care armistițiul era pe punctul să expire.

Președintele Trump a amenințat că, în lipsa unui acord, va lansa o nouă campanie de bombardamente asupra podurilor și centralelor electrice iraniene.

În același timp, a scris Axios, Trump prelungise deja termenul limită cu o zi.

Deși cele două săptămâni convenite în acordul de încetare a focului urmau să se încheie marți, liderul american a declarat luni că termenul limită a fost prelungit până miercuri seară.

O sursă pakistaneză implicată în negocieri a specificat că termenul expiră miercuri, la ora 20:00 (ora Coastei de Est) sau joi, la ora 03:30, în Iran (ora 03.00, ora României).

Pakistanul a îndemnat atât Statele Unite, cât și Iranul să prelungească armistițiul de două săptămâni, a declarat marți Ministerul Afacerilor Externe al Pakistanului într-un comunicat.

Trump a declarat însă tot marți, într-un interviu acordat postului CNBC, că nu dorește să prelungească armistițiul, adăugând că SUA se află într-o poziție puternică de negociere și că vor obține ceea ce el a numit „o înțelegere excelentă”.

„Nu vreau să fac asta. Nu avem atât de mult timp”, a spus Trump când a fost întrebat despre posibilitatea prelungirii armistițiului.

„Mă aștept să bombardăm, pentru că cred că asta e o atitudine mai bună cu care să mergem mai departe. Dar suntem gata să acționăm. Adică, armata e nerăbdătoare să acționeze”, a spus el.

Iranul a amenințat că, dacă Statele Unite ar ataca infrastructura sa civilă, ar lovi centralele electrice și stațiile de desalinizare din țările arabe vecine din Golf.

A urmat răzgândirea lui Trump. „Guvernul Iranului e profund divizat”

Însă, într-un anunț-surpriză făcut marți seară târziu, Trump a anunțat că va prelungi armistițiul cu Iranul până când Teheranul va prezenta o propunere pentru soluționarea definitivă a conflictului și până la încheierea negocierilor de pace.

Într-o postare pe Truth Social, președintele a punctat un aspect interesant: prelungirea este cauzată de faptul că guvernul iranian este „profund divizat” și a precizat că oficialii pakistanezi au solicitat această măsură.

Trump a mai spus că SUA vor continua blocada asupra porturilor iraniene.

„Având în vedere faptul că guvernul Iranului este profund divizat – ceea ce nu este deloc surprinzător – și la cererea mareșalului Asim Munir și a prim-ministrului Shehbaz Sharif din Pakistan, ni s-a solicitat să amânăm atacul asupra Iranului până când liderii și reprezentanții acestei țări vor reuși să prezinte o propunere comună. Prin urmare, am ordonat armatei noastre să continue blocada și, în toate celelalte privințe, să rămână pregătită și capabilă, și voi prelungi, așadar, încetarea focului până în momentul în care propunerea lor va fi prezentată și discuțiile vor fi încheiate, într-un fel sau altul. Președintele DONALD J. TRUMP”, a scris președintele american, în mesajul său.

Într-o primă reacție, aparent curioasă, Teheranul a afirmat că prelungirea armistițiului anunțată de Trump nu este nimic altceva decât o „manevră pentru a câștiga timp” în vederea unui atac-surpriză al Statelor Unite.

Mahdi Mohammadi, consilier principal al președintelui parlamentului de la Teheran, Mohammad Baqer Qalibaf, a susținut, într-o postare pe rețeaua de socializare X, că „partea învinsă nu poate dicta condiții” și a calificat continuarea blocadei americane asupra porturilor iraniene și Strâmtorii Ormuz drept un „asediu” care „nu este diferit de bombardamente și trebuie să primească un răspuns militar”.

„Prelungirea armistițiului de către Trump nu înseamnă nimic. Partea învinsă nu poate dicta condiții. Continuarea asediului nu este diferită de un bombardamente și trebuie întâmpinată cu o reacție militară. Mai mult, prelungirea armistițiului de către Trump este cu siguranță o manevră pentru a câștiga timp pentru un atac-surpriză. A sosit momentul ca Iranul să preia inițiativa”, a afirmat consilierul, în postarea lui.

IRGC a marginalizat personalitățile mai pragmatice cu care Statele Unite au negociat

Într-o analiză publicată zilele trecute, Institutul pentru Studiul Războiului (ISW), un think-tank de la Washington, a concluzionat, la rândul său, că liderul IRGC, Ahmad Vahidi, și membrii cercului său restrâns au preluat, probabil, cel puțin temporar, controlul asupra răspunsului militar al Iranului în acest conflict, dar și asupra poziției în cadrul negocierilor.

De asemenea, ISW a notat că presa afiliată IRGC a anunțat pe 18 aprilie că Iranul nu a acceptat să participe la o nouă rundă de negocieri cu Statele Unite din cauza cererilor „excesive”.

În opinia analiștilor ISW, consolidarea controlului IRGC asupra procesului decizional iranian indică faptul că oficialii politici iranieni care negociază în prezent cu Statele Unite nu au autoritatea de a stabili în mod independent pozițiile de negociere ale Iranului.

De asemenea, a concluzionat analiza, IRGC a marginalizat personalitățile mai pragmatice cu care Statele Unite au negociat până acum.

În analiza sa, The Free Press a observat că, dacă IRGC și-a consolidat într-adevăr controlul asupra negocierilor, asta înseamnă că reizbucnirea războiului este foarte posibilă.

Interese economice

Pentru a complica povestea, o analiză a The Economist a explicat că lucrurile sunt afectate și de interesele economice.

Este vorba despre rețelele economice care s-au dezvoltat în jurul sancțiunilor, grupurile din cadrul regimului beneficiind de eludarea acestora.

Tabere diferite din cadrul regimului au prin urmare interese diferite și „linii roșii” diferite în negocieri.

Pentru jurnaliștii The Free Press și The Economist, concluzia este clară: înainte să discute un acord, oficialii SUA trebuie să afle cu cine anume discută și cine ia deciziile în Iran.

În caz contrar, ei nu vor avea o garanție că un astfel de acord va rezista testului timpului.