Reacție dură după ce Isărescu a acuzat Consiliul Concurenței de „confuzie” în investigația ROBOR: „BNR să înceteze orice tentativă de intimidare” / Se cere anchetă în Parlament

Blocul Național Sindical (BNS) a solicitat marți public Băncii Naționale „să înceteze orice tentativă de intimidare a investigațiilor Consiliului Concurenței, după ce guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a acuzat luni că există „confuzii” în raportul de investigație privind stabilirea ROBOR.

Isărescu, acuzat de atac asupra independenței Consiliului Concurenței

Blocul Național Sindical îl acuză pe Mugur Isărescu de „un nou derapaj”, după ce guvernatorul BNR a criticat luni Consiliul Concurenței, pentru raportul preliminar, cu propuneri de sancțiuni, transmis la începutul acestei luni celor 10 bănci suspectate de posibile înțelegeri la stabilirea ROBOR.

„Concret, în data de 20 aprilie 2026, în cadrul Forumului Educației Financiare organizat la Academia de Științe Economice București, guvernatorul BNR a acuzat Consiliul Concurenței de „confuzie”. Această reacție survine exact în momentul în care instituția de control a avansat semnificativ în investigarea unui posibil cartel bancar, suspectat de menținerea deliberată a dobânzilor la un nivel ridicat în mod artificial! Guvernatorul Isărescu a dezvăluit chiar și o concluzie preliminară a anchetei: „După ce citești 500 de pagini ajungi la acuza principală că au loc niște înțelegeri neconcurențiale, un fel de cartelizare, între băncile comerciale”, spune BNS.

În opinia confederației sindicale conduse de Dumitru Costin, dezvăluirea acestor detalii ca „pretext pentru etichetarea lor drept confuzii reprezintă o presiune neconstituțională asupra unei instituții independente care a depistat indicii clare de manipulare a ratelor de dobândă în piața monetară, sub scutul BNR”.

BNS subliniază că România are cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, iar statul român plătește cele mai mari dobânzi pentru împrumuturi din regiune. Doar anul trecut s-au ridicat la peste 50 de miliarde de lei, iar estimările BNS pentru anul în curs indică o creștere la circa 70 de miliarde de lei.

„Această situație este favorizată de contribuția directă a inacțiunilor BNR, care a eșuat în utilizarea instrumentelor de care dispune pentru a asigura stabilitatea prețurilor și stabilitatea financiară. Reamintim că BNR a favorizat menținerea ratelor de dobândă la cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană, fără să modifice dobânda de politică monetară din august 2024. Această politică a degradat semnificativ bugetul de stat, bugetele companiilor (altele decât băncile) și, cel mai grav, bugetele de familie și puterea de cumpărare a lucrătorilor.

Prin favorizarea unor dobânzi excesive, BNR a prioritizat marjele bancare excepționale, transferând populației povara ajustării macroeconomice”, acuză Blocul Național Sindical (BNS).

BNS cere comisie de anchetă în parlament

BNS consideră că singurul aspect care trebuie să dea de gândit opiniei publice și Parlamentului este motivul pentru care conducerea BNR simte nevoia să discrediteze o investigație a Consiliului Concurenței care vizează protejarea statului și a cetățenilor de costuri financiare artificiale.

În acest sens, BNS solicită:

• 1. Parlamentului României: Înființarea unei Comisii Parlamentare de Anchetă pentru a lămuri rolul (acțiunile și inacțiunile) Consiliului de Administrație BNR în „supravegherea” acestor posibile manipulări ale ratelor de dobândă (ROBOR).
• 2. Clarificări privind intervențiile pe curs din perioada electorală: Investigarea momentului mai 2025, când dobânzile din piața monetară au fost ridicate artificial cu până la două puncte procentuale în urma intervențiilor BNR pe cursul de schimb, în plină perioadă electorală.

„Este imperativ ca instituțiile statului să funcționeze în interesul cetățenilor, nu să devină paravane pentru profituri excepționale obținute prin practici despre care Consiliul Concurenței se va pronunța dacă au fost la limita legii și pentru care are deja indicii că au fost dincolo de ea”, a mai precizat BNS.

Isărescu: Atacul la ROBOR e un exemplu perfect de confuzie publică

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu a criticat luni, la Forumul Educației Financiare, raportul preliminar, cu propuneri de sancțiuni, transmis la începutul acestei luni de Consiliul Concurenței celor 10 bănci, suspectate de posibile înțelegeri la stabilirea ROBOR.

Isărescu a spus că a parcurs raportul Consiliului Concurenței („mi-a luat un weekend, că are 800 de pagini”), care începe bine, explică corect ce e ROBOR-ul. Dar apoi ajunge la concluzia că băncile s-au cartelizat, ignorând că piața monetară trebuie să funcționeze coordonat, pentru că altfel politica monetară a BNR nu se transmite în economie. „Și dacă ROBOR ar fi fost manipulat în sus de niște „șmecheri”, de ce a scăzut cu 2% recent? Tot ei l-au scăzut? Discuția asta cu Roborul a reapărut și tulbură societatea românească și îmi dau seama cât de periculoasă e toată discuția asta”, a mai spus Isărescu.

Când află băncile dacă vor fi amendate. Ce amenzi riscă

Consiliul Concurenței a trimis la începutul acestei luni celor 10 bănci implicate în procedura de fixing raportul conținând concluziile investigației pe tema ROBOR, cu propuneri de sancțiuni, dar băncile spun că au fost de bună-credință și au acționat legal.

„Raportul de investigație se trimite companiilor față de care se propune sancționarea pentru încălcarea legii concurentei”, au precizat pentru HotNews surse apropiate investigației.

Băncile au 30 de zile să formuleze opinii față de acest raport cu propuneri ale echipei de investigație, înainte ca autoritatea de concurență să își însușească sau nu acest raport oficial și să ia o decizie formală de sancționare.

Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a anunțat încă de la începutul lunii februarie din acest an că autoritatea vrea să finalizeze această investigație în prima jumătate din acest an, deci până la sfârșitul lunii iunie 2026.

Vrem să finalizăm această investigație în primul semestru din acest an pentru că mandatele noastre se termină la mijlocul acestui an și pentru a nu avea probleme procedurale nu dorim sa depășim acest termen”, a spus Chirițoiu.

Dacă nu va fi finalizată în acest interval, decizia se va lua anul viitor, a precizat acesta.

Autoritatea de concurenţă investighează posibile înţelegeri între cele 10 bănci pentru fixarea ratei dobânzii ROBOR, la un nivel cât mai ridicat, în cadrul procedurii de „fixing” (stabilirea ratelor de referinţă pentru ROBOR şi ROBID).

Cele 10 bănci care îndeplinesc rolul de participant la calculul ROBOR sunt: Banca Comercială Intesa Sanpaolo România, Banca Comercială Română, BRD ‐ Groupe Societe Generale, Banca Transilvania, CEC Bank, Eximbank, ING Bank NV Amsterdam – Sucursala Bucureşti, Libra Bank, Raiffeisen Bank şi Unicredit Bank.

Ce este ROBOR și de ce este important dacă ai un credit în lei

ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata dobânzii la care băncile care contribuie la calcularea acestui indice sunt dispuse să ofere împrumuturi sub formă de depozite în lei celorlalte bănci contributoare. Indicele ROBOR este calculat zilnic de BNR pe baza cotațiilor trimise de 10 bănci mari din România.

În fiecare zi lucrătoare, dimineața, fiecare bancă trimite ratele la care ar da bani altor bănci (pentru diferite scadențe: 1 zi, 3 luni, 6 luni etc.). Se elimină extremele (cele mai mari și cele mai mici cotații), iar apoi se face media celor rămase.

Dacă băncile au mulți bani (lichiditatea e mare), ROBOR scade. Când băncile au puțini bani, aceștia vor fi împrumutați mai scump (ROBOR crește).

De asemenea, când BNR crește dobânda cheie, ROBOR are tendința de creștere, iar când BNR reduce dobânda cheie, ROBOR coboară.

ROBOR intră direct în ratele la creditele vechi cu dobândă variabilă în lei (mai ales la cele înainte de apariția IRCC). Dobânda la un asemenea credit e formată din ROBOR + marja băncii. Astfel, când ROBOR crește, rata la bancă va crește și ea.