Producția unui aliment comun în orice bucătărie se confruntă cu probleme tot mai mari

Reducerea suprafețelor cultivate în întreaga Asie din cauza penuriei de îngrășăminte, costurile tot mai ridicate ale combustibilului generate de conflictul din Orientul Mijlociu și alți factori sunt pe cale să reducă producția de orez, cel mai consumat aliment de bază din lume, relatează Reuters.

Orezul este esențial pentru securitatea alimentară globală, însă chiar și perturbări modeste ale ofertei se pot propaga între țări, crescând prețurile și punând presiune asupra bugetelor gospodăriilor, în special în rândul consumatorilor sensibili la prețuri din Asia și Africa.

Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură a estimat în aprilie că producția de orez va crește cu 2%, atingând un nivel record în 2025/26.

Însă efectele închiderii Strâmtorii Ormuz îi afectează pe fermierii din Thailanda și Vietnam, principalii exportatori mondiali de orez, precum și țările dependente de importuri, Filipine și Indonezia. Războiul a redus fluxurile de combustibil și îngrășăminte prin Strâmtoarea Ormuz, un punct de blocaj esențial care leagă Golful de piețele globale.

Fermierii din Asia de Sud-Est, în mare parte mici producători, se confruntă și cu presiuni în creștere, deoarece fenomenul meteorologic El Niño este așteptat să aducă condiții mai calde și mai uscate în regiune în a doua jumătate a anului.

„Logistica a devenit un coșmar”

„Fermierii au început deja să planteze orez în unele țări și folosesc mai puține inputuri deoarece prețurile au crescut”, a declarat pentru Reuters Maximo Torero, economist-șef al FAO.

„Vom vedea o situație globală a ofertei mai restrânsă în a doua jumătate a anului și la începutul anului viitor”, a adăugat el.

În 2008, restricțiile la export impuse de furnizori-cheie au dus la o creștere mai mult decât dublă a prețurilor, până la aproximativ 1.000 de dolari pe tonă metrică, declanșând tulburări în mai multe țări.

Mai recent, tensiunile din ofertă în perioada 2022–2023, agravate de restricțiile la export ale Indiei, au dus la creșterea prețurilor și au declanșat cumpărări de panică.

Transporturile de orez se confruntă deja cu blocaje în lanțul de aprovizionare.

„Logistica a devenit un coșmar, mai ales în Asia, deoarece există o penurie de saci din polipropilenă, disponibilitatea camioanelor pentru transportul orezului către porturi este limitată, iar transportul maritim în sine a fost perturbat”, a declarat un comerciant din Singapore, angajat al unui mare trader global de orez.

În timp ce penuria de îngrășăminte și condițiile meteorologice reduc deja randamentele culturilor mai mici recoltate în Asia de Sud-Est, următoarea recoltă va suferi probabil o scădere și mai mare.

India, Thailanda și Filipine își plantează culturile principale în iunie și iulie, în timp ce Vietnam și Indonezia însămânțează în prezent culturile din al doilea sezon. Majoritatea producătorilor asiatici cultivă două sau trei recolte de orez pe an.

Fermierii își reduc suprafețele cultivate cu orez

Sripai Kaew-Eam, o fermieră în vârstă de 60 de ani din Thailanda a declarat pentru Reuters că prețurile ridicate ale îngrășămintelor și combustibilului au împins costurile de producție la aproximativ 6.000 de baht (183,99 dolari) pe rai (0,4 acri), față de aproximativ 4.500–5.000 de baht pentru cultura anterioară, în timp ce prețul pe care îl primește pentru orezul nedecorticat pe care îl recoltează este de aproximativ 6.200 de baht pe tonă metrică.

Prețurile îngrășămintelor au crescut la 1.000–1.200 de baht pe sac, de la 850 de baht, obligând-o să reducă utilizarea acestora la jumătate.

„Prețurile la îngrășăminte sunt mari, prețurile la combustibil sunt mari”, a spus ea.

Filipine, cel mai mare importator de orez din lume, se confruntă cu o situație similară.

„Unii fermieri spun acum că s-ar putea să nu mai planteze sau că vor reduce utilizarea îngrășămintelor, ceea ce va reduce inevitabil producția”, a declarat Arze Glipo, director executiv al Integrated Rural Development Foundation.

Producția țării ar putea scădea cu până la 6 milioane de tone, de la nivelul obișnuit de 19–20 de milioane.

În Indonezia, aprovizionarea cu îngrășăminte nu este o constrângere, însă fenomenul El Niño este așteptat să reducă producția.

Biroul de statistică al Indoneziei estimează că suprafața recoltată de orez în perioada martie–mai va scădea cu 10,6%, până la 3,85 milioane de hectare, în timp ce producția de orez nedecorticat va scădea cu 11,12%, până la 20,68 milioane de tone.

Lumea are rezerve ample de orez

În pofida îngrijorărilor privind oferta, lumea dispune de stocuri ample de orez după ani de producții record, India, cel mai mare exportator din lume, deținând un nivel record de 42 de milioane de tone, adică aproximativ o cincime din stocurile globale, potrivit datelor Departamentului Agriculturii al Statelor Unite.

Stocurile existente pot atenua orice scădere a producției globale.

Prețurile majorității tipurilor de orez sunt în prezent stabile, dar este probabil să crească chiar dacă situația din Strâmtoarea Ormuz ar fi rezolvată imediat, afirmă Torero de la FAO.

Redeschiderea rapidă a strâmtorii ar evita o problemă majoră de aprovizionare, însă „dacă nu reușim să o redeschidem în următoarele două-trei săptămâni, situația va deveni destul de gravă”, a spus el.