Închiderea Strâmtorii Ormuz lasă răni tot mai adânci în economia mondială

Economia globală se confruntă cu tensiuni din ce în ce mai tangibile generate de șocul energetic cauzat de conflictul din Orientul Mijlociu și închiderea Strâmtorii Ormuz, în condițiile în care fabricile se luptă cu costuri de producție în creștere accentuată, iar activitatea se diminuează chiar și în sectorul serviciilor, arată mai multe sondaje majore publicate joi și citate de Reuters.

Deși o mare parte a economiei mondiale a dat dovadă de reziliență în fața celei mai grave perturbări a aprovizionării cu energie din epoca modernă, efectele secundare ale conflictului de aproape două luni încep să împingă în sus inflația, să amplifice îngrijorările privind aprovizionarea cu alimente și să determine revizuiri în scădere ale perspectivelor de creștere economică.

Săptămâna aceasta a fost deja marcată de o serie de indicatori pesimiști privind încrederea mediului de afaceri și a consumatorilor, precum și de perspective prudente din partea unor companii de top. Sondajele atent urmărite ale S&P Global privind managerii de achiziții, publicate joi, indică faptul că urmează o deteriorare suplimentară a situației.

Acestea arată că cele 21 de țări din zona euro se numără printre cele mai afectate, indicele principal preliminar pentru regiune scăzând de la 50,7 în martie la 48,6 în aprilie. Un nivel sub 50 indică o contracție a activității.

Indicele prețurilor de intrare a urcat la 76,9, de la 68,9, ceea ce arată că fabricile din zona euro se confruntă cu o creștere puternică a costurilor de producție. În același timp, indicele care acoperă sectorul dominant al serviciilor din blocul comunitar a coborât la 47,4, de la 50,2, semnificativ sub estimarea de 49,8 dintr-un sondaj Reuters.

„Zona euro se confruntă cu o agravare a problemelor economice din cauza războiului din Orientul Mijlociu”, a declarat pentru REuters Chris Williamson, economist-șef pe probleme de afaceri la S&P Global. „Penuriile de aprovizionare din ce în ce mai răspândite amenință să frâneze și mai mult creșterea, în timp ce adaugă presiuni suplimentare de creștere a prețurilor în săptămânile următoare”, a adăugat el.

Companiile avertizează asupra impactului financiar al Conflictului din Orientul Mijlociu

În mod contraintuitiv, managerii de achiziții au raportat niveluri mai ridicate ale producției în Japonia, India, Marea Britanie și Franța – un efect pe care S&P l-a atribuit în unele cazuri accelerării producției de către companii, pe fondul temerilor legate de perturbări mai mari ale lanțurilor de aprovizionare.

Aceasta a însemnat, în mod notabil, că Japonia a înregistrat cea mai puternică expansiune a producției industriale din februarie 2014 încoace, chiar dacă costurile de intrare au crescut în cel mai rapid ritm de la începutul anului 2023.

Dacă acest fenomen cunoscut în literatura economică drept „front-loading” are loc, el ar fi similar cu situația de la începutul anului trecut, când companiile au grăbit livrările produselor înainte de creșterea așteptată a taxelor vamale percepute de SUA.

În rezultatele financiare din primul trimestru al anului, publicate săptămână aceasta, companii de la grupul francez de produse alimentare Danone până la producătorul de lifturi Otis Worldwide au invocat perturbări ale livrărilor legate de situația din Orientul Mijlociu.

Potrivit unei analize Reuters a 166 de declarații ale companiilor de la începutul războiului, 26 de companii și-au retras sau și-au redus previziunile financiare, 38 au semnalat majorări de prețuri, iar 32 au avertizat asupra unui impact financiar negativ din cauza conflictului.

Creșterea costului combustibilului a dus automat la majorarea ratei generale a inflației, prețurile de consum din SUA crescând în martie cel mai mult raportat la ultimii patru ani, la fel ca în Marea Britanie și în zona euro. Ratele inflației „de bază”, care exclud energia, nu au înregistrat deocamdată creșteri la fel de abrupte.

Tehnologia și finanțele, printre puținele domenii care nu au fost afectate de închiderea Strâmtorii Ormuz

Există și câteva excepții notabile. Creșterea globală a investițiilor în inteligență artificială continuă să sprijine activitatea din sectorul tehnologic, în timp ce volatilitatea ridicată de pe piețele mondiale avantajează firmele de tranzacționare.

Coreea de Sud, de exemplu, a înregistrat cel mai rapid ritm de creștere din ultimii aproape șase ani în trimestrul trecut, datorită unei creșteri a exporturilor de cipuri, iar sectorul tehnologic este văzut ca lider al creșterii rezultatelor din primul trimestru în SUA.

London Stock Exchange Group (LSEG) a declarat joi că se așteaptă ca veniturile anuale să crească spre limita superioară a intervalului de prognoză, după ce a raportat venituri record în primul trimestru, susținute de o creștere a activității de tranzacționare.

În lipsa unei perspective clare privind modul în care se va încheia conflictul declanșat de atacurile SUA și Israelului asupra Iranului, impactul viitor asupra economiei globale depinde de durata blocajelor din transportul maritim prin Strâmtoarea Ormuz.

Fondul Monetar Internațional a redus săptămâna trecută prognoza de creștere globală la 3,1% pentru acest an, dar a avertizat că economia mondială se îndreaptă deja către un scenariu mai nefavorabil – inclusiv o recesiune propriu-zisă, dacă perturbările continuă.

Jamie Thompson, șef pentru modelare macroeconomică la Oxford Economics, a declarat că analiza efectelor de durată ale șocurilor energetice anterioare – de la Războiul de Yom Kippur din anii ’70 până la invazia Ucrainei de către Rusia în 2022 – arată impacturi persistente asupra inflației, investițiilor și producției de energie, ani de zile după evenimentele inițiale.

El a spus că una din patru companii chestionate de Oxford Economics consideră acum că perturbările vor fi resimțite și după sfârșitul acestui an.