Opt organizații solicită Guvernului revizuirea integrală a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pe domeniile Schimbări climatice, Mediu și Energie

8 organizații acuză Guvernul că a rămas blocat în trecut, susținând investițiile în combustibili fosili, fără să abordeze criza climatică și declinul biodiversității. ”Cerem revizuirea integrală a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pe domeniile Schimbări climatice, Mediu și Energie. Sesiunea actuală de consultare publică oferă un cadru neadecvat și limitat de colectare a propunerilor de modificare, nu are un calendar de desfășurare clar și împiedică participarea efectivă a publicului”, susțin într-un comunicat reprezentanții celor 8 organizații.

Ce mai susțin aceștia:

• Planul Național pentru Redresare și Reziliență arată, în forma sa actuală, inconsecvența politicienilor români față de angajamentele asumate prin Acordul Climatic de la Paris și față de obiectivele Pactului Ecologic European. Dacă oamenii politici ar fi înțeles actuala criză care ne amenință întreaga existență, ar fi pus în plan problemele climatice și ale biodiversității ca subiect central.

• Acum, nici capitolul superficial despre mediu și schimbări climatice nu are măsuri substanțiale, ba chiar prevede bani pentru investiții în industria combustibililor fosili, în răspăr cu obiectivul neutralității climatice. Planul ratează șansa tranziției energetice prin investiții în producerea și stocarea energiei din surse regenerabile, deși potențialul României în acest domeniu este uriaș. Planul ratează, de asemenea, șansa de a investi strategic în mediu, în condițiile în care România este țara cu cea mai mare biodiversitate din Uniunea Europeană, iar un mediu sănătos atenuează impacturile schimbărilor climatice de care România este tot mai afectată.

• Cerem revizuirea completă a acestor domenii în baza unor consultări extinse cu societatea civilă și specialiști. Doar așa, planul României va fi unul ambițios, fundamentat, și capabil să susțină evoluția societății noastre. În caz contrar, România nu va primi banii alocați și vom rămâne nepregătiți să facem față fenomenelor meteo extreme (secetă, incendii, inundații), deșertificării, poluării, despăduririlor și distrugerii biodiversității și a ecosistemelor care ne susțin. Vom rămâne blocați în trecut, iar decalajul față de restul Europei va crește.

• În perioada următoare vom face o analiză și propuneri detaliate, în baza măsurilor prezentate de noi încă din luna mai, pe care le vom trimite Ministerului Fondurilor Europene și Guvernului.

Diana Cosmoiu, WWF România: „Similar cu planul lansat de Guvern la 1 iulie sub denumirea „Reclădim România”, și recentul PNRR îmbracă în haina verde a Pactului Ecologic European investiții controversate în sectorul hidroenergetic precum amenajările de pe râul Jiu în Defileu sau râul Răstolița, în loc să promoveze investiții în surse regenerabile sustenabile. Știut fiind că investițiile Hidroelectrica încalcă legislația conservării naturii din România și Europa, astfel de investiții nu își au locul într-un plan finanțat din bani publici. De altfel, chiar instituțiile UE au solicitat ca pentru investiții incluse să fie respectat/garantat principiul de nedeteriorare/do no significant harm (cu detalii și dovezi), deci astfel de investiții trebuie eliminate din PNRR pentru că încalcă acest principiu prevăzut în Regulamentul UE privind Taxonomia”.

Valentin Sălăgeanu, Greenpeace România: „Cu acest Plan suntem în povestea câștigătorului la loto care a reușit să cheltuie toți banii și să rămână sărac și pe drumuri. Componenta de reziliență a planului se referă la capacitatea României de a face față crizelor prezente și viitoare. La cum arată acum propunerea Guvernului, nu numai că nu rezolvăm problema crizei climatice și a declinului biodiversității, dar o și acutizăm prin investiții în tehnologii și infrastructură cu impact negativ. Adică Europa ne dă bani de chirie, iar noi îi cheltuim pe orice altceva.”

Dan Trifu, Eco Civica : „Este evident că sectoarele de activitate mai influente și-au impus voința în alocarea fondurilor, începând de la vânătoare la energie poluantă, de la deschiderea unor noi drumuri pentru tăierea pădurilor și distrugerea biodiversității, până la deșertificarea țării. Este, in realitate, o strategie retrogradă, nu una de punere pe direcția corectă a României.”

Laura Nazare, Bankwatch România: „Investițiile propuse dovedesc încă o dată capacitatea limitată a Guvernului de abordare a provocărilor legate de tranziția verde și digitală. Eficiența energetică, sursele regenerabile de energie și cercetarea și inovarea sunt domenii ce vor avea o contribuție majoră la recuperarea economică a României și trebuie să fie centrale”.

Cătălina Hopârteanu, Declic: „În loc să aloce bani pentru viitorul copiilor noștri, Guvernul e în contra timp cu vremurile și aruncă banii către industriile poluatoare. Regăsim practici învechite, precum îndiguirea râurilor sau trasarea de noi drumuri în inima pădurilor. Din lipsă de viziune, PNRR va ajunge să mărească decalajul dintre societatea românească și țările vestice”.

Semnatarii documentului sunt: Bankwatch, WWF, Declic, Asociația Kogayon, Fundația Conservation Carpathia, 2Celsius, Eco Civica, Greenpeace România.