Replica companiei private după afirmațiile lui Bolojan despre proiectul mini-reactoarelor nucleare

Compania Nova Power & Gas, partenerul privat și co-dezvoltatorul proiectului pentru mini-reactoare de la Doicești, a reacționat la recentele declarații ale premierului interimar Ilie Bolojan, susținând că amplasamentul are o valoare strategică ridicată și că evaluările recente indică un preț de aproape trei ori mai mare decât cel plătit la achiziție.

Replica vine după ce premierul Ilie Bolojan a declarat vineri pentru HotNews că Nuclearelectrica, compania de stat care dezvoltă proiectul alături de Nova Power & Gas, „va rămâne cu un teren și niște hârtii” după cheltuirea a peste 240 de milioane de dolari în acest proiect.

Potrivit Nova Power & Gas, tranzacția pentru situl energetic din Doicești a fost realizată la începutul lunii iunie 2025, pentru aproximativ 24 de milioane de euro. Pachetul achiziționat a inclus 50 de hectare de teren liber și ecologizat, o stație nouă de transformare 110 kV/MT cu șase linii electrice aeriene de 110 kV, transformatoare și echipamente noi, clădiri de birouri complet echipate, parcări, drumuri interioare și sisteme de control al accesului, a mai susținut compania într-un comunicat de presă.

Reprezentanții firmei au mai spus că prețul tranzacției a fost stabilit pe baza celei mai mici valori rezultate din trei evaluări independente, realizate de companii specializate, dintre care două fac parte din categoria celor mai importante, iar a treia este descrisă drept cea mai mare companie locală de evaluări.

În plus, Nova Power & Gas afirmă că în ultimii trei ani au fost realizate lucrări de pregătire a sitului nuclear, la solicitarea coordonatorilor proiectului și cu acordul părților implicate, în valoare de aproximativ 19 milioane de euro. Potrivit companiei, aceste sume nu au fost încă plătite, iar propunerea este ca valoarea lucrărilor să fie transformată în aport la capitalul social al companiei RoPower Nuclear.

Compania susține, de asemenea, că a notificat RoPower și Nuclearelectrica în legătură cu disponibilitatea de a răscumpăra situl energetic de la Doicești la aceeași valoare a tranzacției inițiale, în eventualitatea abandonării proiectului.

„Evaluarea post-tranzacție a activului, realizată de o companie Big4, indică o valoare de aproape trei ori mai mare decât valoarea achiziției”, a mai transmis compania.

Cea mai mare parte a cheltuielilor făcute în ultimii trei ani în proiectul Doicești a mers către etapele de proiectare FEED 1 și FEED 2, care au inclus documentație tehnică și studii de specialitate realizate de companii americane și canadiene specializate în sectorul nuclear, potrivit Nova Power & Gas.

Documentația tehnică ar fi fost predată companiei RoPower la începutul anului 2026, iar finanțarea proiectului s-a realizat în principal prin credite purtătoare de dobândă acordate de Nuclearelectrica.

„O valoare strategică relevantă pentru Sistemul Energetic Național”

În comunicatul de presă, compania insistă asupra valorii strategice a amplasamentului de la Doicești, invocând capacitatea de conectare la Sistemul Energetic Național de aproximativ 600 MW, existența unei surse de apă, accesul direct la infrastructura rutieră și feroviară și posibilitatea dezvoltării unor proiecte energetice, inclusiv centrale pe gaze sau sisteme de stocare a energiei, nu doar reactoare nucleare.

Nova Power & Gas invocă și interesul unor investitori internaționali pentru proiect. Compania a amintit că fondul sud-coreean DSPE și-ar fi exprimat interesul pentru intrarea în acționariat, în timp ce agenția guvernamentală americană U.S. International Development Finance Corporation ar fi transmis recent o scrisoare de intenție pentru o investiție și finanțare de până la 2 miliarde de dolari pentru RoPower.

Totodată, US Exim și-ar fi exprimat interesul pentru finanțarea proiectului cu până la 5,625 miliarde de dolari.

„Este vorba despre un sit energetic ecologizat, modernizat și conectat la infrastructură critică, cu o valoare strategică relevantă pentru Sistemul Energetic Național”, susține compania, care afirmă că proiectul de la Doicești rămâne important pentru dezvoltarea infrastructurii energetice a României și „orice analiză publică privind acest proiect să reflecte corect natura activelor”.

Criticile lui Bolojan

Rugat, vineri, într-un interviu pentru publicul HotNews, să dea un exemplu de „parazitare a cămărilor statului”, formulă folosită în ultima perioadă, premierul a numit proiectul construirii mini-reactoarelor de la Doicești.

„Unul din proiectele de care s-a vorbit în acești ani a fost SMR de la Doicești. Știți cât a consumat Nuclearelectrica? 240 de milioane de dolari. Vom rămâne cu un teren și niște hârtii. Merita asta? În loc să facem investiții cu cap și să negociem clar contractele pentru a investi în nuclear cu adevărat în așa fel încât să avem dezvoltare în anii următori”, a spus premierul interimar.

În compania de proiect RoPower Nuclear SA, care se ocupă de mini-reactoare, compania de stat Nuclearelectrica și compania privată Nova Power and Gas dețin câte 50%. 

Și Nuclearelectrica a prezentat o cronologie a proiectului reactoarelor modulare mici (SMR) de la Doiceşti, spunând că a ajuns în etapa pre-EPC, care precede contractarea propriu-zisă a construcţiei, după ce în februarie acţionarii au votat decizia de investiţie, cu condiţii suplimentare. Detalii aici.

Ce este proiectul de la Doicești

Proiectul a fost început în 2022, în mandatul ministrului PNL al Energiei Virgil Popescu și continuat de Sebastian Burduja. Argumentul construirii mini-reactoarelor a fost securitatea energetică a țării.

HotNews a scris că proiectul mini-reactoarelor nucleare de la Doicești a ajuns, la câțiva ani de la lansare, în următorul punct: peste 200 de milioane de dolari cheltuiți, absența unei decizii finale de investiție și o tranzacție imobiliară finalizată în favoarea partenerului privat al companiei de stat Nuclearelectrica.

Proiectul presupune construirea a șase reactoare nucleare de câte 77 MW la Doicești (Dâmbovița), pe un teren achiziționat în 2021 de compania privată Nova Power and Gas. L-a cumpărat cu cinci milioane de euro și l-a vândut companiei de proiect, din care face parte și statul, prin Nuclearelectrica.