UE privește înspre bălegar pentru a ține sub control prețurile la alimente

Răspunsul Comisiei Europene la criza îngrășămintelor provocată de conflictul din Orientul Mijlociu și închiderea Strâmtorii Ormuz este folosirea într-o mai mare măsură a bălegarului de vacă, scrie Politico într-o analiză critică a planului.

Analiștii anticipează noi creșteri ale prețurilor alimentelor, în parte datorită creșterii prețurilor la îngrășăminte și în condițiile în care deocamdată nu se întrevede niciun plan de pace între SUA și Iran care să ducă la redeschiderea Strâmtorii Ormuz.

Totuși, planul Comisiei Europene de consolidare a aprovizionării Europei, care urmează să fie prezentat marți, se concentrează pe demersuri de reglementare pe termen lung pentru reciclarea într-o măsură mai mare a gunoiului de grajd și a deșeurilor agricole în îngrășăminte.

Fermierii „se așteptau la măsuri îndrăznețe”, a declarat eurodeputata Veronika Vrecionová, care conduce Comisia pentru agricultură din Parlamentul European. „Foile de parcurs nu plătesc facturile. Fermierii au nevoie de acțiuni, nu de intenții”, a subliniat ea.

Avertismentul fermierilor pentru liderii europeni

Organizațiile agricole promovează un mesaj similar cu cel al eurodeputatei din Cehia.

„Fermierii europeni nu pot aștepta încă o foaie de parcurs pe termen lung, în timp ce costurile de producție continuă să crească, iar capacitatea europeană de producție a îngrășămintelor continuă să dispară”, a declarat José María Castilla, reprezentant al ASAJA – cea mai mare organizație a fermierilor din Spania.

„Actuala criză nu este doar despre prețuri, ci și despre autonomie strategică, securitate alimentară și supraviețuirea agriculturii europene”, a subliniat el.

Europa își produce cea mai mare parte a fertilizanților folosind gaze importate. Când Strâmtoarea Ormuz s-a închis la sfârșitul lunii februarie, prețurile gazelor au crescut, iar piețele globale ale îngrășămintelor s-au tensionat, împingând prețurile cu aproximativ 70% peste nivelurile din 2024.

UE vine cu soluții pe termen lung pentru criza îngrășămintelor

Potrivit unor versiuni recente ale documentului obținute de Politico, planul UE oferă prea puține soluții pentru a-i ajuta din această toamnă pe fermierii care se confruntă cu explozia costurilor sau pentru a-i proteja pe consumatori de „bomba cu ceas” a prețurilor, care e preconizată pentru anul viitor.

În schimb, Bruxelles-ul mizează pe măsuri și instrumente pe termen lung care necesită ani pentru a produce rezultate.

Politico notează că acest lucru se întâmplă parțial deoarece cele mai rapide măsuri – suspendarea taxelor vamale pentru importurile din Rusia și Belarus sau suspendarea taxei UE asupra importurilor cu emisii ridicate de carbon – erau considerate prea toxice din punct de vedere politic pentru a fi utilizate.

Cum soluțiile pe termen scurt au fost excluse, planul se concentrează pe un traseu de reglementare menit să reducă dependența Europei de îngrășăminte derivate din combustibili fosili importați din străinătate.

Cum intră bălegarul în planurile UE

Reducerea dependenței ar urma să fie obținută prin modificarea mai multor reguli existente, inclusiv a unor prevederi din Directiva UE privind nitrații. Aceste prevederi permit în prezent fermierilor din regiunile unde poluarea apei reprezintă o problemă să utilizeze azot extras din gunoi de grajd, ceea ce le permite să depășească limitele impuse în mod normal de UE.

Ele ar urma să fie extinse pentru a include digestatul, produsul secundar rezultat din producția de biogaz, prin care se generează gaze regenerabile prin descompunerea gunoiului de grajd și a altor deșeuri organice.

Herbert Dorfmann, un eurodeputat influent din Comisia AGRI, a spus că gunoiul de grajd poate face parte din soluție, dar nu poate fi singura soluție.

„Gunoiul de grajd poate contribui, dar nu poate înlocui niciodată fertilizanții pe bază de uree și pe bază de azot”, a declarat Dorfmann, membru italian al Partidului Popular European, de centru-dreapta.

Eurodeputatul ecologist austriac Thomas Waitz a susținut că executivul european nici măcar nu merge suficient de departe.

„De câte semnale de alarmă mai avem nevoie? Continuăm să vorbim despre crize – energetică, alimentară, geopolitică – dar ignorăm cauza principală: dependența noastră de îngrășăminte pe bază de combustibili fosili”, a spus Waitz.