ANALIZĂ. 21 de proiecte anti-păcănele zac în Parlament, unele de mai mulți ani. „Industria bântuie pe coridoarele instituțiilor care legiferează”, acuză o parlamentară  

În ultimii 7 ani în Parlamentul României au fost depuse 21 de proiecte de lege referitoare la jocurile de noroc, arată o analiză HotNews. Sunt inițiative care nu au produs niciun efect. Nouă dintre ele au trecut de Senat, iar restul au fost respinse în aceeași cameră. Toate se află însă acum în același stadiu: la Camera Deputaților – care are votul final. 

• Tot la Camera Deputaților sunt așteptate să ajungă la vot, în plen, proiectele de lege adoptate de Senat în februarie anul acesta, prin care se interzic reclamele la jocurile de noroc pe timpul zilei, li se interzice influencerilor să facă reclame pentru această industrie și crește vârsta de acces în săli de jocuri de noroc la 21 de ani. 
• Pe lângă acest proiecte de lege, alte 21 zac în Parlament. Multe au prevederi similare. 
• Doi inițiatori ai mai multor astfel de proiecte explică pentru HotNews cum apare blocajul și ce „pârghii” au la dispoziție pentru depășirea lui.  

Guvernul Bolojan a adoptat în acest an noi reguli privind jocurile de noroc: acestea pot funcționa acum doar cu o autorizație din partea autorităților locale. 

Măsura se regăsea deja însă într-o parte din proiectele de lege blocate de ani de zile în Parlament, arată analiza HotNews. 

Un proiect cu prevederi similare, blocat de șapte ani

De exemplu, interdicția reclamelor pe timpul zilei se află într-un proiect de lege depus în 2019. Este cel mai vechi proiect de lege blocat în Camera Deputaților. A fost depus de Matei Adrian Dobrovie, care a fost ales în Parlament în 2016 pe listele USR și ulterior a trecut la PNL. Din 2020, Dobrovie nu mai e parlamentar. 

Proiectul a fost adoptat de Senat. A urmat cursul firesc și a ajuns la Camera Deputaților, unde așteaptă de atunci să fie pus pe ordinea de zi a diverselor comisii avizatoare. 

Proiectul prevede, printre altele:

• interzicerea reclamelor la jocuri de noroc în timpul zilei (până la ora 23:00), 
• interzicerea asocierii acestor reclame cu minorii, 
• interzicerea reclamelor stradale de mari dimensiuni la jocurile de noroc Interzicerea reclamelor luminoase ale sălilor de jocuri de noroc
• distanță minimă de 200 de metri față de orice școală a tuturor reclamelor la jocurile de noroc
• obligarea operatorilor să afișeze mesaje de conștientizare asupra dependenței pe care o dau jocurile de noroc 

Alt proiect ținut la sertar de 6 ani 

Un an mai târziu, și deputatul Cătălin Lucian Iliescu, de la PMP, a vrut noi reglementări pentru domeniul jocurilor de noroc. A propus și el „interzicerea jocurilor de noroc la o distanță de 200 de metri mai mică de școli”. A adăugat în proiect și interzicerea lor în blocuri de locuințe.  

În acest caz, inițiativa legislativă a fost respinsă de Senat, dar a ajuns în Camera Deputaților, for decizional. Aici a rămas blocată de atunci. Adică de șase ani. La fel ca Dobrovie, Iliescu nu mai este parlamentar din 2020. 

Măsura cu efecte din 2022 și paradoxul din Parlament 

În 2022, Guvernul României, condus atunci de Nicolae Ciucă, a introdus reguli mai stricte pentru jocurile de noroc. Ciucă a adoptat o Ordonanță de Urgență prin care a eliminat posibilitatea operatorilor de a plăti amenzile la jumătate din cuantum în termen de 15 zile. Printr-o altă prevedere au fost mărite taxele anuale pentru obținerea licenței. 

Pentru că era vorba de Ordonanță de Urgență, modificările au intrat în vigoare. Procedura prevede că orice OUG trebuie să treacă și prin Parlament, care poate aproba sau respinge proiectul. În acest caz, proiectul de adoptare a OUG-ului a fost votat pozitiv de Senat, însă a rămas blocat la Camera Deputaților. 

Și aici apare o situație paradoxală.

Proiectul a fost blocat în Parlament, însă a fost aplicat și are efecte, deoarece e o Ordonanță de Urgență. 

2023: nouă încercări, zero reușite 

Anul 2023 a însemnat nouă inițiative legislative care își propun să reglementeze mult mai dur domeniul jocurilor de noroc din România. Parlamentari de la Forța Dreptei, AUR, PSD, USR, PNL și UDMR au vrut să îl reglementare mai strict. Aleși ai USR apar pe șase astfel de proiecte. 

Niciun proiect de lege nu a fost însă adoptat. Toate sunt blocate în Camera Deputaților. 

Din cele nouă proiecte depuse în 2023, șase au fost respinse de Senat. 

Ce schimbări doreau

Proiectul depus de Ionel Dancă, de la Forța Dreptei, de exemplu, propunea interzicerea totală a publicității la jocuri de noroc.

Adrian Costea, de la AUR, voia ca jocurile de noroc să poată funcționa doar în stațiunile turistice din țară. Mai mulți parlamentari de la PSD propuneau în schimb ca în localitățile mai mici de 5.000 de locuitori jocurile de noroc să fie interzise – în același an, USR a depus un proiect cu aceeași propunere. În prezent, ele sunt interzise în localitățile care au o populație sub 15.000 de locuitori. 

În plus, social-democrații propuneau și să existe un singur punct de lucru din domeniul jocurilor de noroc la fiecare 20.000 de locuitori.

Tot ei voiau și ca operatorii să aibă nevoie de un „aviz de amplasament” de la autoritățile locale și ca jocurile de noroc să nu mai poată funcționa în proximitatea școlilor. 

Prevederea ca autoritățile locale să fie implicate în procesul de avizare se mai regăsește și într-un alt proiect, tot din 2023, inițiat de parlamentari de la PSD, USR, PNL și UDMR. 

Măsura a fost totuși adoptată, în februarie 2026, printr-o Ordonanță de Urgență a Guvernului Bolojan.

2024 – 2026: zece proiecte de lege depuse și abandonate 

În anul 2024 au fost două proiecte care și-au propus modificarea unor lucruri în domeniul jocurilor de noroc. O propunere tehnică a fost făcută de premierul de la acea vreme, Nicolae Ciucă, iar alta din partea unui deputat PSD. Deputatul PSD Iulian Alexandru Badea voia, printre altele, interzicerea publicității stradale. 

Un număr mai mare de proiecte a fost depus însă în perioada 2025-2026. Mai exact, un număr de opt proiecte, depuse de mai multe partide. 

„Laitmotivul” propunerilor de legi

În analiza celor 21 de proiecte, HotNews a identificat opt propuneri care s-au regăsit în mai multe proiecte de lege.  

1. Interzicerea reclamelor la jocurile de noroc în timpul zilei

În diferite forme, nevoia ca reclamele la jocurile de noroc să fie interzise în anumite intervale orare și în anumite contexte a fost prevăzută în total în două proiecte de lege. Prima datează încă din 2019. Tema este reluată și în 2026. 

2. Interzicerea publicității stradale

Interzicerea totală apare în trei proiecte de lege. Au fost și propuneri care vizau interzicerea „reclamelor stradale mari”, de exemplu. 

3. Jocurile de noroc să poată fi autorizate doar în stațiunile turistice 

Două propuneri de la AUR urmăreau ca jocurile de noroc să existe în România doar în localitățile declarate de Guvern stațiuni turistice de interes local, respectiv național. Prima propunere a fost depusă în 2023, iar cea de-a doua în 2025. 

4. Fără jocuri de noroc în localitățile cu mai puțin de 5.000 de locuitori – propunere și PSD, și USR 

În anul 2023 mai mulți parlamentari de la PSD au depus un proiect de lege care prevedea, printre altele, că în localitățile cu mai puțin de 5.000 de locuitori jocurile de noroc sunt interzise. În același an, și USR a venit cu o propunere care includea aceeași prevedere. 

5. Nevoia autorizării din partea primăriei

Măsura apare în două proiecte din 2023, unul inițiat de parlamentari de la USR, PSD, PNL și UDMR, iar celălalt de mai mulți parlamentari ai PSD. Cel din urmă prevedea nevoia unui „aviz de amplasament” din partea autorităților locale. 

Măsura a fost reluată în 2025, într-un proiect de lege depus de un deputat PNL. Iar în februarie 2026 a venit OUG-ul Guvernului Bolojan. 

6. Măsuri pentru protejarea minorilor 

Proiectul blocat în Camera Deputaților de șapte ani, adică din 2019, prevedea și interzicerea asocierii jocurilor de noroc cu minorii. 

Un alt proiect, depus în 2023 de Diana Stoica și Adrian Wiener de la USR, adoptat de Senat și rămas la Camera Deputaților, stipula că publicitatea la jocurile de noroc nu trebuie să încurajeze direct minorii să joace. 

7. Blocurile de locuințe, protejate de jocurile de noroc

Măsura apare în trei proiecte de lege – din 2020 (PMP), din 2023 (USR) și din 2025 (PNL). Toate sunt blocate în Camera Deputaților. 

8. Păcănelele, la distanță de școli 

Patru proiecte de lege au fost depuse, în perioada 2019-2023, care prevedeau clar că sălile de jocuri de noroc trebuie să se afle la o distanță minimă, fie de 200 de metri, fie de 300 de metri, față de școli. Altele inițiative plusau și introduceau nevoia unei distanțe minime asemănătoare inclusiv de biserici, parcuri, spitale, bănci, muzee sau alte instituții din zona socială. 

Partidele cu cele mai multe inițiative 

Parlamentari de la USR au fost inițiatori pe 10 din cele 21 de proiecte analizate de HotNews. Urmează în top PNL și PSD:

• PNL – reprezentanți ai partidului au semnat 7 inițiative legislative din cele 21 analizate de HotNews
• PSD – 5 
• AUR – 3 
• UDMR – 2
• PMP – 1 
• Forța Dreptei – 1

Gigel Știrbu (PNL): „Sunt diverse interese. Asta e singura explicație”

Deputatul PNL Gigel Știrbu a depus în 2025 un proiect cu scopul de a interzice ca sălile de jocuri de noroc să fie permise în blocurile de locuințe, deoarece „avem foarte multe reclamații din partea locatarilor care intrau și ieșeau din bloc pe lângă aceste săli de păcănele, copiii se jucau acolo, erau foarte tentați să intre în aceste săli”, spune el pentru HotNews. 

Proiectul a fost adoptat de Senat, dar a ajuns să fie blocat în Camera Deputaților, unde așteaptă un raport de la patru comisii parlamentare, raport necesar pentru a intra pe ordinea de zi și pentru a ajunge la vot. 

„Sunt diverse interese. Nu aș putea spune că sunt interese directe ale unui partid sau altul. Sunt interese ale industriei care încearcă și face orice e omenește posibil să blocheze astfel de inițiative și găsesc în Parlament ecou, în rândul parlamentarilor care sunt membri în diversele comisii care sunt comisii raportoare”, susține deputatul PNL, în dialogul cu HotNews. 

„Asta e singura explicație, că eu nu văd cum un om întreg la cap ar fi de acord să mai funcționeze astfel de afaceri, astfel de locații, la parterul blocurilor unde locuiesc copii, familii cu copii mici, minori, care constituie la un moment dat o ispită pentru acești copii”, a mai spus parlamentarul. 

„Sunt și proiecte vechi de 20 de ani care nu au primit raport”

El susține că nu are nicio pârghie legală, chiar dacă este inițiator al proiectului de lege, să oblige comisiile din Parlament să urmeze pașii procedurali pentru ca inițiativa legislativă să ajungă la votul final, în Camera Deputaților. 

„Singura pârghie este aceea de a face încontinuu, încontinuu, încontinuu solicitări către Biroul Permanent, către biroul comisiei respective care îl blochează. Dar dacă președintele comisiei sau câțiva membri din comisie doresc să-l țină la sertar, se întâmplă să avem în Parlament proiecte legislative vechi de 20 de ani care nu au fost trecute, nici măcar nu au primit raport”, a explicat deputatul, care a spus că va mai depune astfel de cereri către Biroul Permanent și comisii. 

Deputata cu cele mai multe inițiative: „Argumentelor industriei îmbracă, de fapt, o tragedie” 

Diana Stoica este deputată USR și din 2022 până în prezent a depus mai multe inițiative legislative în Parlament privind jocurile de noroc: „Ele au trecut relativ ușor de Senat, deși și acolo am auzit din partea anumitor parlamentari narativul industriei”, spune Stoica într-un dialog cu HotNews. 

Ea spune că a ascultat și argumentele industriei, prezentate recent și la o dezbatere organizată de reprezentanți ai jocurilor de noroc, „doar că avem opinii diferite, pur și simplu”. 

„Avem două viziuni diferite pentru țara asta. Viziunea mea este ca România să nu fie plină de păcănele. Punct. Restul argumentelor lor sunt irelevante și îmbracă, de fapt, o tragedie. Mie mi-e foarte clar că industria asta bântuie pe coridoarele instituțiilor care legiferează sau pe la executivul din țara asta de mulți ani de zile”, acuză Diana Stoica. 

„Nu le trec nici pe ale lor”

Ea susține că „PSD și PNL sunt partidele care au blocat din anul 2023 și care blochează în continuare legile fără păcănele”. Întrebată cum își explică totuși că sunt inițiative legislative depuse și de reprezentanți ai PSD și PNL în acești ani privind acest domeniu, Stoica susține că unele proiecte au fost chiar copiate de la ea. 

„Cei care blochează în continuare sunt aceste două partide care, din păcate, la nivel declarativ, chiar la nivel legislativ, au copiat legi de ale mele, le-au propus și ei. Foarte bine. Dar după aceea nu le trec nici pe ale lor. Adică nu mi-aș avea o problemă să îmi plagieze cineva o lege și să o treacă”, a declarat deputata în dialogul cu HotNews. 

„Devine clar că vrea să-l îngroape”

Și Diana Stoica spune că modul prin care aceste legi se blochează în Parlament este unul foarte simplu: „La camera decizională, în speță Camera Deputaților, le-au repartizat șase comisii raportoare. Deci nu există așa ceva”.

„În mod normal un proiect are una, două, maxim trei comisii raportoare și câteva avizatoare. Dacă tu dai unui proiect șase comisii raportoare, care e o decizie politică de cum se repartizează, pentru că Biroul Permanent (BP) decide la ce comisii raportoare repartizează un proiect de lege și BP-ul este format din reprezentanții partidelor. Deci BP-ul când alocă la șase comisii raportoare un proiect, e clar că de fapt vrea să îl îngroape”, a declarat Stoica. 

Ea a explicat și că dacă proiectul trece de primele comisii, dar se introduce un amendament, inițiativa legislativă trebuie să revină și la primele comisii pentru un nou vot, ceea ce prelungește întreg procesul legislativ: „Ăsta e un cerc din ăsta vicios, care nu se mai termină”. 

Ce proiecte au trecut în ultimii ani cu aprobarea clasei politice 

În ultimii ani au fost adoptate totuși câteva modificări privind industria jocurilor de noroc, cu aprobarea clasei politice, pe care Diana Stoica le-a reamintit în discuția cu HotNews:

• Păcănelele, adică doar aparatele de tip slot-machines, să fie interzise în localitățile mai mici de 15.000 de locuitori;
• Obligativitatea ca operatorii de jocuri de noroc să aibă sediul fiscal în România;
• Creșterea taxării pentru jocurile de noroc și nevoia autorizării de către autoritățile locale

Au mai fost și reglementări privind publicitatea în audiovizual, care au venit însă din partea Consiliului Național al Audiovizualului (CNA).