Ce probleme vede industria jocurilor de noroc cu interzicerea păcănelelor. „Ducem lipsă de educație” / Un parlamentar, singura voce din opoziție la dezbatere

19 persoane au participat la o dezbatere privind „viitorul jocurilor de noroc în România”. Dintre acestea, 18 erau reprezentanți ai industriei, care au susținut, prin diferite argumente, că această interdicție nu este o soluție, deoarece va împinge jucătorii spre piața neagră, iar operatorii de pe piața neagră „vor doar să facă bani și să nu țină cont de siguranța jucătorilor”, după cum a argumentat directorul general al Federația Organizatorilor de Jocuri de Noroc (FEDBET), Alexandru Domșa.  

• „Rugămintea mea este să ajungem la punctul de echilibru în care cetățeanul este protejat”, a spus senatorul liberal Silviu Coșa, singura voce din afara industriei, participantă la discuție. 

O sală de evenimente a unui hotel din București a găzduit, pe 20 mai, dezbaterea organizată de Federația Organizatorilor de Jocuri de Noroc (FEDBET). Discuțiile au durat aproximativ patru ore, perioadă în care participanții, așezați la o masă în formă de „U”, au discutat pe rând la microfon. 

Regulile au fost anunțate clar de la început, de moderatoare: șapte minute pentru fiecare intervenție. 

Potrivit invitației transmise către presă, dezbaterea urmărea să aducă la aceeași masă reprezentanți ai Oficiului Național al Jocurilor de Noroc (ONJN), parlamentari, primari, avocați, psihologi și economiști. 

În realitate, cei mai mulți participanți au fost reprezentați ai companiilor de jocuri de noroc. Dintre cele 19 persoane care au luat cuvântul, una singura nu avea legătură directă cu industria jocurilor de noroc. Este vorba despre senatorul PNL Silviu Coșa, care a vorbit printre primii. 

Datele prezentate de senator: „2,4 milioane de jucători activi”. Numărul dependenților, o estimare cu o marjă de eroare de 900.000 

În intervenția sa, Coșa a prezent statistici despre amploarea fenomenului, contestate mai târziu de reprezentanții caselor de pariuri. 

Potrivit senatorului, în România există 2,4 milioane de jucători activi, iar cifrele pentru dependenți variază de la 100.000 și până la 1.000.000. Adică este o marjă de eroare de 900.000. 

Diferența există pentru că nici instituțiile statului, nici companiile de jocuri de noroc nu au o evidență clară a celor vulnerabili.

„Baza fiscală a industriei nu e jucătorul de duminică, este omul bolnav. Acești bani, puteau fi cheltuiți altfel: pe vacanțe, jucării pentru copii, investiții”, a susținut senatorul PNL Silviu Coșa.  

Problema locurilor de muncă 

El a vorbit și despre argumentul locurilor de muncă, invocat frecvent de reprezentanții industriei: „Sunt vreo 40.000 (de locuri de muncă – n.r.) dacă sunt luate în calcul cele indirecte. Sunt locuri de muncă slab calificate. Mulți dintre ei sunt tineri. În viitor, aceste locuri de muncă vor dispărea”. Fără cele indirecte, invocate de senator, numărul se ridică la 20.000, conform estimărilor făcute de reprezentanții caselor de pariuri. 

Deși a vorbit despre impactul social pe care îl produce dependența la jocurile de noroc, senatorul nu a pledat clar în favoarea închiderii sălilor.

„Rugămintea mea este să ajungem la punctul de echilibru în care cetățeanul este protejat”, a concluzionat Coșa.

După aproximativ 45 de minute, senatorul a plecat de la dezbatere. Discursul său a stârnit reacții, chiar și în absența sa. 

„Nu am apreciat că s-a trecut așa ușor peste cele 20.000 de locuri de muncă”

Andrei Frimescu este reprezentant al Game World și Stanleybet și lucrează în industria jocurilor de noroc de peste 30 de ani. 

„E un dialog intern și ăsta e un semn al relației care există în momentul actual. Nu știm când și cum se va reglementa în localități. Nu am apreciat ușurința cu care s-a trecut peste cele peste 20.000 de locuri de muncă. Toți acești colegi pe care îi avem susțin familii, își susțin studiile. Nu sunt lucruri care pot fi șterse”, a afirmat Frimescu.

Ideea pierderilor economice a fost reluată și de directorul general FEDBET, Alexandru Domșa.

„Noi susținem reglementarea eficientă, nu interzicerea. Suntem în situația în care statul a pierdut peste 200 de milioane de euro și au fost afectate în jur de 25.000 de familii. Dacă vrem să luăm o decizie, trebuie să luăm în calcul și acești oameni”, a spus Domșa. 

El a comparat, apoi, jocurile de noroc cu un orice alt business local: „Imaginați-vă că ați avea o mică covrigărie de cartier, vă merge bine și vă extindeți în tot județul. Apoi vine statul și vă taxează cu 30% în plus și apoi, după alte trei luni, vă zic că fiecare primar poate să vă dea afară”.  

Se referă la modificările recente care au vizat industria: din octombrie 2025, primăriile și consiliile locale decid dacă permit funcționarea sălilor de jocuri de noroc în localități, precum și cu cât le va taxa.

În sală, mai multe persoane aprobă dând din cap. Alții își notează idei sau discută cu colegii din stânga și dreapta scaunului.

„Pe baza a ceea ce s-a discutat este clar că interdicția nu e o soluție, ea nu va face altceva decât să alimenteze piața neagră. Ei vor doar să facă bani și să nu țină cont de siguranța jucătorilor”, a continuat Domșa, referindu-se la operatorii ilegali.

Orașele care au votat închiderea sălilor de jocuri de noroc

Tema dezbaterii vine în contextul în care mai multe autorități locale discută despre interzicerea sălilor de jocuri de noroc în orașe.

După anunțarea noilor măsuri fiscale de către Guvern, primarii din Slatina, Brăila, Ploiești, Iași și Vaslui au anunțat că vor interzice jocurile de noroc la ei în oraș. 

Până acum, însă, patru orașe au decis, în ședințele de Consiliu Local, să interzică sălile de jocuri de noroc. Este vorba despre Brăila, Sibiu, Iași și Câmpulung. 

Iași este, până în prezent, cel mai mare oraș din România care a adoptat o astfel de măsură.

Psiholoagă de la asociația înființată de jucători pe piață: „Genetic, noi suntem cam 2% dependenți” 

Psiholoaga Leliana Pârvulescu, implicată în programul „Joc responsabil”, a susținut că dependența nu poate fi rezolvată prin interdicție. 

 „Joc responsabil” este o asociație înființată de jucători pe piață – Romslot, Romanian Bookmakers și Rombet – care se descrie, pe propriul site, că are ca responsabilități inclusiv elaborarea și implementarea unor programe de educație și prevenție a dependenței de jocuri de noroc

Site-ul de sport Golazo scria, în noiembrie 2025, că România colectează de 10 ani taxe speciale de la companiile de jocuri de noroc pentru programul „Joc responsabil”, însă nu face nimic cu acei bani pentru a ajuta jucătorii. 

„Nu toți jucătorii sunt dependenți. Când există o interdicție se activează «fructul oprit»”, adică ceva care provoacă dorință doar pentru că este interzis, a explicat psiholoaga. 

Ea a argumentat că oamenii vulnerabili vor rămâne, indiferent de măsurile care se vor lua împotriva jocurilor de noroc. 

„Genetic, noi suntem cam 2% dependenți. Apoi migrăm către alte dependențe. Pericolul este să migrăm spre zona ilegală. Persoanele vulnerabile vor fi primele care vor migra către industria ilegală și fără protecție. Acum există anumite protecții – unii jucători de la anumite săli sunt îndrumați către noi”, a mai spus Pârvulescu.

Educație versus închidere. Comparația cu fumatul 

Un alt subiect important discutat în dezbatere a fost cel legat de educarea jucătorilor. 

„Când sălile de jocuri vor deveni ilegale, vom avea o catastrofă ilegală. Inclusiv cu online-ul. Ne vom confrunta cu o caracatiță socială. Tinerii noștri nu sunt educați, nu avem specialiști și tratament, nu suntem pregătiți să facem centre; pentru că suntem mult prea ocupați cu voturi și sondaje”, a afirmat președintele Asociației Organizațiilor de Jocuri (ROMSLOT), Sorin Georgescu.

 Avocatul Marius Pantea, care nu a venit ca reprezentant al unei companii, însă a avut opinii publicate pe site-ul revistei casinoinside.ro, dedicată industriei, a comparat discuția despre jocurile de noroc cu cea despre alcool și tutun. 

„Principalul lucru care ne lipsește este educația. Ducem lipsă de educație. Vorbim despre consumul de alcool și de tutun. Nu s-a închis niciun magazin de lângă școli în care copiii merg să cumpere tutun”, a susținut Marius Pantea. Comparația cu consumul de alcool și tutun a fost făcută de aproximativ cinci ori pe parcursul dezbaterii. 

Pantea s-a declarat nemulțumit și de lipsa reprezentanților Loteriei Române și ai ONJN de la dezbatere, dar și de modul în care presa tratează subiectul jocurilor de noroc.

Întrebarea care a provocat reacții în sală

La finalul dezbaterii au fost rezervate câteva minute pentru întrebări. În afară de invitați și reprezentanți ai industriei, în sală nu a existat, însă, alt public. 

„Potrivit unui raport al Centrului de Idei în Studii Politice, în 2025, 1 din 4 adolescenți a spus că a participat măcar o dată la jocuri de noroc, în timp ce aproape un sfert dintre respondenți au declarat că au început să joace înainte de 14 ani. Considerați că este o problemă pentru societate că jocul începe de la astfel de vârste? De asemenea, având în vedere reglementarea eficientă invocată de domnul Domșa la începutul dezbaterii, cum credeți că se poate reglementa mai bine, altfel decât este acum?”, a fost întrebarea adresată de HotNews. 

Mai mulți participanți au început să vorbească simultan, iar patru persoane au încercat să răspundă în același timp. 

Cel care a continuat, însă, a fost Alexandru Domșa, directorul FEDBET, care a afirmat că minorii nu au acces în sălile de jocuri, iar, în cazul în care sunt găsiți minori în săli, atunci locația riscă să se închidă.

„Niciun operator serios nu își va risca businessul pentru a permite unui minor să joace în sălile lui și să încalce legea în felul acesta”, a afirmat el.  

Potrivit lui, „în aproape 100% din cazuri”, minorii care joacă o fac în săli ilegale sau pe platforme nereglementate.

Argumentul său a fost preluat, pe același ton, de avocata Ana Maria Baciu, care reprezintă mai multe case de jocuri de noroc. 

„Legea spune că, pe lângă că este interzis accesul minorilor în sălile de joc, în sălile de joc, fiecare om intră cu buletinul. Este o realitate. Pot exista scăpări, dar de ani de zile nu poliția nu mai găsește minori în sălile de joc”. 

Pe lângă legile care vizează industria jocurilor de noroc, în ultimii ani au fost și mai multe inițiative politice pentru o reglementare mai strictă a industriei. Multe dintre proiectele de lege zac în Parlament, unele chiar de mai mulți ani, arată o analiză HotNews, ce urmează să fie publicată zilele următoare.