După amenzile de 700.000.000 de euro date băncilor de Consiliul Concurenței, o altă bancă contraatacă: „Ne exprimăm dezacordul ferm!”
Conducerea BRD, bancă ce fusese amendată cu peste 412 milione de lei de Consiliul Concurenței, a transmis „dezacordul ferm” față de concluziile investigației.
BRD a luat cunoștință de anunțul public al Consiliului Concurenței privind decizia în cadrul investigației referitoare la mecanismul de stabilire a ratei ROBOR în raport cu cele 10 bănci comerciale participante și își exprimă dezacordul ferm față de concluziile acesteia, se arată în comunicatul instituției de credit.
Banca va utiliza toate căile legale disponibile pentru a contesta decizia Consiliului Concurenței, se arată în comunicatul transmis de BRD.
- Directorii băncilor apar ca personaje negative într-o campanie publicitară fără precedent. Ea rulează pe online, pe rețelele sociale, dar și pe siteuri. În imagini falsificate, bancherii sunt violenți.
„BRD a respectat întocmai regulile și procedurile care guvernează rata ROBOR, acționând în litera și spiritul reglementărilor în vigoare. Surprinzător, ne aflăm în situația în care respectarea riguroasă a cadrului de reglementare a condus, în mod paradoxal, la o sancțiune.
EconoMix
Urmărește tendințele economice și învață despre finanțe personale prin recomandări și grafice relevante.
EconoMix
Urmărește tendințele economice și învață despre finanțe personale prin recomandări și grafice relevante.
Felicitări! Te-ai abonat la „EconoMix”.
Confirmă abonarea pe e-mail.
Apasă pe linkul din email pentru a primi edițiile.
Suntem încrezători că, în urma parcurgerii tuturor etapelor legale, instanțele competente vor clarifica pe deplin această situație, vor restabili o interpretare corectă a cadrului aplicabil și vor exclude ipoteza oricărei încălcări a reglementărilor de concurență”, se mai arată în document.
În același timp, impactul reputațional generat de această decizie afectează percepția asupra întregului sistem bancar din România, într-un moment în care stabilitatea și capacitatea lui de a finanța economia sunt esențiale, conchid autorii comunicatului.
Prima reacție a venit din partea celei mai mari bănci românești, Banca Transilvania, al cărei Directorul general, Omer Tetik, acuză Consiliul Concurenței că nu înțelege modul în care funcționează sistemul financiar și că încurajează populismul.
Schimb de informații confidențiale
Investigația Consiliului Concurenței a stabilit că băncile sancționate au făcut schimb de informații confidențiale și strategice cu privire la nivelul ROBOR în cadrul procedurii de fixing, deși confidențialitatea cotațiilor ferme din perioada de fixing este prevăzută atât de regulile de concurență, cât și de reglementările naționale și europene.
„Concret, în cadrul procedurii de fixing, când cotațiile ferme ar trebui să fie independente, băncile și-au coordonat comportamentul în funcție de cotațiile concurenților. Independența cotațiilor din perioada de fixing este importantă, cu atât mai mult în cazul maturităților pentru care volumul tranzacțiilor efective fiind redus (3, 6, 12 luni), media acestor tranzacții nu poate fi folosită ca indicator relevant”, se spune într-un comunicat al Consiliului Concurenței.
Astfel, a fost stabilit un nivel mai mare al indicelui ROBOR, ceea ce a avantajat creditorii dar a afectat direct consumatorii și ceilalți debitori ale căror contracte sunt raportate la ROBOR.
„Avem un ansamblu de probe care trebuie analizate coroborat. Transparența tranzacțiilor este benefică în unele situații. Problema apare însă în cazul cotațiilor ferme transmise în perioada de fixing, care trebuie să rămână confidențiale, aspect esențial în cazul maturităților unde volumul tranzacțiilor efective este redus. Având în vedere volumul mare de credite, variații de dimensiunea unei fracțiuni de procent pot genera sume substanțiale”, a declarat președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu.
O investigație care a durat aproape patru ani
Consiliul a declanșat investigația la finele anului 2022 și a parcurs inclusiv etapa obligatorie de avizare prevăzută în cadrul mecanismului de cooperare cu Comisia Europeană, având în vedere constatarea încălcării TFUE.
„Pentru a nu perturba funcționarea pieței, băncile au la dispoziție o perioadă de 60 zile de la primirea motivării deciziei de sancționare pentru a prezenta planuri de măsuri prin care vor elimina practicile anticoncurențiale. Aceste planuri vor fi aprobate de către Consiliul Concurenței, oferind astfel băncilor certitudine juridică”, precizeză Consiliul.
ROBOR este rata de referință a pieței monetare interbancare ce influențează calculul dobânzilor pentru creditele acordate persoanelor juridice (inclusiv entități ale statului, precum autorități publice locale), dar și calculul dobânzilor pentru persoanele fizice care au credite acordate anterior anului 2019 și nu au făcut cerere să treacă la IRCC.
Chirițoiu reclamă dezbateri care „nu sunt uzuale”
„Decizia noastră nu a vizat reglementările sau politicile din sectorul bancar, ci se rezumă exclusiv la comportamentul băncilor în perioada fixingului ROBOR și este bazată, desigur, pe constatarea încălcării regulilor de concurență, nu a altor norme. Decizia de sancționare a fost luată în unanimitate de Plenul Consiliului Concurenței. Amplele dezbateri publice anterioare adoptării deciziei nu sunt uzuale și au generat confuzie, motiv pentru care sunt necesare clarificări”, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.
Decizia Consiliului este executorie, iar încasarea amenzilor urmează să fie făcută de către ANAF. Pe de altă parte, decizia poate fi atacată la Curtea de Apel în 30 de zile de la comunicarea motivării.
Un raport criticat de guvernatorul Isărescu
Pe 20 aprilie, la aproape două săptămâni după ce Consiliul Concurenței anunțase băncile investigate despre concluziile sale, guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu spunea că a parcurs raportul Consiliului Concurenței („mi-a luat un weekend, că are 800 de pagini”), care începe bine, explică corect ce e ROBOR-ul. Dar apoi ajunge la concluzia că băncile s-au cartelizat, ignorând că piața monetară trebuie să funcționeze coordonat, pentru că altfel politica monetară a BNR nu se transmite în economie.
„Și dacă ROBOR ar fi fost manipulat în sus de niște „șmecheri”, de ce a scăzut cu 2% recent? Tot ei l-au scăzut? Discuția asta cu Roborul a reapărut și tulbură societatea românească și îmi dau seama cât de periculoasă e toată discuția asta”, a mai spus Isărescu.
El spunea că BNR și băncile vorbesc o „păsărească” pe care publicul nu o înțelege, iar televiziunile amplifică confuzia.
„Piața monetară sau interbancară este esențială. Prin ea se transmite politica monetară. Noi nu stăm acolo într-un turn de fildeș și decidem să majorăm dobânda. Păi… Și ce dacă am majorat-o, dacă aia nu se duce în economie? Și prin ce se duce în economie? Prin piața monetară!”, explică Isărescu.
Într-o economie de piață, Banca centrală nu dă credite populației și firmelor, acesta fiind rolul băncilor comerciale, a clarificat guvernatorul BNR.
„Păi dacă nu se înțelege că piața monetară este cea prin care politica monetară se transmite în economie înseamnă că eu, ca veteran, ar trebui să-mi fac autocritica. Dar lăsați ROBOR-ul, că nu putem să funcționăm altfel. De dimineață până seara bietul ROBOR e tăvălit și făcut marele dușman al României”, s-a mai plâns Isărescu.
„Băncile au cam sărit calul” – Declarația lui Isărescu înainte de investigația ROBOR
Investigația Consiliului Concurenței a pornit în toamna anului 2022, în urma unei declarații făcute chiar de guvernatorul BNR.
Mugur Isărescu a afirmat, în august 2022, că băncile „au sărit calul” cu creșterea indicelui ROBOR, susținând că instituțiile financiare au suprareacționat și au ridicat dobânzile peste nivelul ratei de politică monetară.
„Băncile au sărit calul și au dus ROBOR-ul peste dobânda-cheie. Au suprareacționat. A fost clară tendința băncilor și a traderilor să privească pesimist viitorul”, a declarat în 9 august 2022, guvernatorul BNR Mugur Isărescu cu ocazia prezentării raportului asupra inflației.