La patru ani după ce au fost împinși din Mariupol, luptătorii Azov lovesc înapoi forțele ruse, cu un scop clar în minte: „E doar o chestiune de timp”

„Când va veni momentul, trebuie să fim pregătiți. Cred că îl vom recuceri. E doar o chestiune de timp”, a declarat pentru Reuters colonelul Arsen Dmitrik, șeful de stat major al Primului Corp Azov, unul dintre militarii capturați de Rusia și eliberați ulterior.

La patru ani după ce Regimentul Azov din Ucraina a cedat forțelor ruse ultimul colț al orașului devastat Mariupol, unitatea reconstituită își propune să pedepsească Moscova.

Înfrângerea din mai 2022 – când sute de luptători au fost uciși sau capturați – a transformat Regimentul Azov într-un simbol al rezistenței în Ucraina și a deschis calea pentru revenirea sa ca o forță mai mare și mai puternică.

Acum, acesta își îndreaptă din nou atenția asupra orașului natal de la Marea Azov.

Dronele au lovit deja portul

Dronele aparținând Primului Corp Azov au lovit portul strategic al orașului săptămâna trecută, într-o operațiune care a vizat substații electrice, instalații de reparații și o navă supusă sancțiunilor, provocând o pană de curent, potrivit armatei de la Kiev.

Atacul a făcut parte din campania de lovituri tot mai extinsă a Ucrainei, care vizează logistica militară rusă situată adânc în spatele liniei frontului, într-o încercare de a epuiza mașinăria de război a Moscovei și de a înclina balanța războiului în favoarea Kievului.

Colonelul Arsen Dmitrik, șeful de stat major al Primului Corp Azov, a declarat pentru Reuters că zeci de astfel de operațiuni vor urma.

Îndepărtarea forțelor ruse din Mariupol, care se află la 120 de kilometri în spatele liniilor frontului, este o „luptă de lungă durată”, a recunoscut el.

„Chiar dacă va dura 20 de ani, vom petrece 20 de ani planificând, așteptând, pregătindu-ne”, a declarat Dmitrik, unul dintre militarii capturați de Rusia și eliberați ulterior.

„Dar când va veni momentul, trebuie să fim pregătiți. Cred că îl vom recuceri. E doar o chestiune de timp”, a adăugat el.

Luni de atacuri

Atacul asupra portului, desfășurat cu ajutorul forțelor ucrainene de drone și al serviciului de securitate SBU, a lovit la doar câțiva kilometri de combinatul unde luptătorii Regimentului Azov și alte trupe s-au predat după asediul de trei luni.

Acest atac a urmat unor luni de atacuri asupra arterelor rutiere critice din zonele ocupate de Rusia din regiunea Donețk de est, inclusiv în Mariupol, într-un efort sistematic de a perturba liniile de aprovizionare rusești către front.

Imaginile postate de corpul de armată surprind operațiunile sale: într-un clip din 16 aprilie, dronele survolează câmpuri întinse și autostrăzi lungi din jurul orașului Donețk, înainte de a se năpusti asupra vehiculelor militare.

„Azov patrulează deja în orașul său natal, Mariupol. Din cer, deocamdată”

O altă postare din 8 mai prezintă imagini filmate de drone care survolează centrul orașului Mariupol și uzina siderurgică Azovstal, grav avariată, locul unde garnizoana ucraineană a opus ultima rezistență în 2022.

„Azov patrulează deja în orașul său natal, Mariupol. Din cer, deocamdată”, spune postarea.

Astăzi, orașul – care înainte de război avea o populație de peste 400.000 de locuitori – găzduiește noi proiecte de infrastructură, parte a eforturilor Rusiei de a-și consolida controlul asupra sudului Ucrainei ocupate, conform unei investigații realizate de Reuters la începutul acestui an.

În ianuarie, serviciul de informații externe de la Kiev a declarat că Rusia extinde portul maritim din Mariupol, transformându-l într-un nod cheie pentru economia sa, în timp ce derulează proiecte de construcții de prestigiu în oraș, în detrimentul locuitorilor obișnuiți.

Scopul campaniei Ucrainei

În cadrul campaniei ucrainene de atacuri cu rază medie, obiectivul principal al Corpului Azov este de a bloca transporturile Rusiei – în special cele de combustibil – care vin din Rusia prin noduri cheie precum Mariupol și orașul Donețk, a declarat un ofițer al corpului responsabil cu dronele.

Mișcarea constantă a camioanelor de aprovizionare pe drumuri vaste și deschise le face greu de apărat, a spus el: „Nu există nicio modalitate de a ascunde un camion-cisternă care transportă combustibil… Este pur și simplu imposibil”.

Traseele vizate de atacuri includ autostrada M14 care leagă Mariupol de orașul rus Rostov spre est, drumul H20 care se îndreaptă spre nord de la Mariupol către Donețk și o șosea de centură din jurul orașului Donețk, a adăugat el.

Armata ucraineană intensifică, de asemenea, atacurile asupra infrastructurii logistice de-a lungul „podului terestru” ocupat de ruși, care traversează sudul Ucrainei și leagă Rusia de Crimeea, atacuri care au provocat criza de combustibil în peninsulă.

Izolarea Crimeei

Într-un interviu acordat agenției Reuters săptămâna trecută, comandantul șef al forțelor ucrainene de drone, Robert Brovdi, s-a angajat să „izoleze Crimeea în viitorul apropiat” prin intensificarea atacurilor asupra autostrăzii cheie P-280.

Atacurile trupelor Azov sunt „mai degrabă cumulative decât decisive”, a afirmat Franz-Stefan Gady, un expert al Centrului pentru o Nouă Securitate Americană (Center for a New American Security) cu sediul la Viena, întrucât acestea obligă armata rusă să-și împrăștie vehiculele pe ocoliri mai lungi și să recurgă la mai multe deplasări nocturne.

În timp, a adăugat el, acest lucru „diminuează ritmul ofensiv pe care Rusia îl poate genera” pe câmpul de luptă.

Forțele ruse sunt pe punctul de a captura orașul Kostiantinivka, punctul de ancorare sudic al așa-numitei „centuri de fortărețe” din regiunea Donețk.

Dronele Rusiei lovesc de asemenea cu putere logistica ucraineană de pe câmpul de luptă.

Cu toate acestea, ritmul general de avans al Rusiei a încetinit considerabil în ultimele luni. Forțele ucrainene au recâștigat teren pe anumite porțiuni ale frontului.

Rob Lee, cercetător principal la Institutul de Cercetare în Politică Externă din SUA, a afirmat că atacurile ucrainene cu rază medie de acțiune ar putea „testa condițiile” necesare pentru ca Ucraina, și eventual Azov, să treacă în cele din urmă la ofensivă.

„Aceasta este una dintre marile povești ale acestui an: cum va face față Rusia campaniei de atacuri pe distanță medie a Ucrainei?”, a spus el.

Azov folosește o dronă americană pe care a îmbunătățit-o

Una dintre armele principale ale Azov este drona Hornet asistată de AI, produsă de firma americană de tehnologie de apărare Perennial Autonomy, condusă de fostul CEO al Google, Eric Schmidt.

Operatorii ucraineni au modificat-o prin instalarea unor terminale de internet Starlink pentru a extinde raza de acțiune inițială de 100 km, a adăugat Lee – o inovație care a demonstrat competența tehnică a unității.

„Azov a fost responsabil pentru o mare parte din îmbunătățirile aduse modelului Hornet”, a spus el.

Eliberarea ultimilor luptători

Prin lansarea în valuri a dronelor pe drumurile care duc spre și dinspre Mariupol, corpul de armată urmărește un obiectiv cheie, a declarat șeful de stat major Dmitrik: grăbirea momentului ce ar aduce încetarea luptelor, care, speră el, ar duce la eliberarea a peste 700 dintre luptătorii săi din închisorile rusești.

Kievul a făcut din schimbul de prizonieri „toți pentru toți” o componentă centrală a oricărui acord de pace. La Kiev și în alte orașe importante au loc frecvente mitinguri sub sloganul „Eliberați Azov”, ceea ce reflectă statutul unității în societatea ucraineană.

Comandantul corpului de armată, Denis Prokopenko, a declarat luna trecută pe X că eliberarea camarazilor săi de arme era „prioritatea mea personală și o chestiune de onoare”.

Naționalismul Azov

Acuzat în Rusia de nazism și terorism și privit cu reticență în alte colțuri ale lumii din cauza originilor sale ca miliție naționalistă și a legăturilor cu extrema-dreaptă, Azovul de astăzi, scrie Reuters, este departe de batalionul de voluntari improvizat care a eliberat Mariupolul de la separatiștii pro-ruși în 2014 sau de regimentul fragmentat din 2022.

Subordonat oficial Gărzii Naționale, acesta este considerat acum o forță de luptă de prim rang și una dintre „cele mai avansate formațiuni” ale Ucrainei, în special în ceea ce privește războiul cu drone, a afirmat analista în domeniul apărării Olena Kryzhanivska, de la Institutul Canadian pentru Afaceri Globale.

Anul trecut, unitatea s-a extins, devenind un corp care cuprinde șase brigăzi, un regiment de drone și o unitate cu destinație specială, numărând acum zeci de mii de soldați, potrivit propriilor declarații.