Putin face o mișcare neobișnuită, într-un moment dificil. „Frontul e o mașină de tocat, Rusia stă la coadă la benzină, iar Crimeea a devenit o insulă”

La congresul său, înainte de alegerile din toamnă, partidul „Rusia Unită” a afișat postere pe care scria „A fi de partea lui Putin este minimul necesar” și s-a autointitulat „Partidul președintelui” pentru prima dată din 2007, scrie Financial Times.

Vladimir Putin a încercat să pară receptiv la îngrijorările publicului cu privire la război, admițând duminică, pentru prima dată, că atacurile ucrainene cu drone au generat o criză a carburanților în Rusia.

„Desigur, acestea creează probleme, este evident”, a spus Vladimir Putin. „În acest moment observăm o anumită penurie, dar nu este una critică”, a asigurat el.

În același timp, președintele a mai făcut ceva, un lucru pe care în general l-a evitat până acum: și-a legat numele în mod clar de partidul Rusia Unită, înaintea alegerilor parlamentare din septembrie.

Cotă de 35% pentru Rusia Unită

Rușii au avut tendința să-și îndrepte furia către „Rusia Unită”, principalul partid al Kremlinului, mai degrabă decât către Putin însuși, care nu este membru al acestuia.

Cota de popularitate a partidului se situează în jurul valorii de 35%.

Așa că anul acesta, Kremlinul a luat măsura neobișnuită de a-l lega mai strâns pe Putin de partid.

La congresul său de duminică, „Rusia Unită” a afișat postere pe care scria „A fi de partea lui Putin este minimul necesar” și s-a autointitulat „Partidul președintelui” pentru prima dată din 2007.

Încrederea în Putin a scăzut la 69% – în sondajele oficiale

Inflația, raționalizarea carburanților și întreruperile generalizate ale internetului au afectat în ultima vreme moralul populației.

Insistența lui Putin că forțele sale vor câștiga războiul a început și ea să devină iritantă, scrie Financial Times, pe măsură ce rușii au ajuns să se adăpostească de dronele ucrainene care lovesc până la Moscova și Sankt Petersburg.

Important, încrederea în Putin a scăzut la 69%, cel mai scăzut nivel de la începutul războiului, potrivit unui sondaj publicat vineri de institutul de sondaje FOM, favorabil Kremlinului.

Sondajul a fost realizat în zilele imediat următoare celui mai mare atac cu drone al Ucrainei asupra Moscovei.

Institutul de sondaje de stat Vtsiom a înregistrat rezultate ușor mai bune pentru Putin, dar numai după ce și-a modificat metodologia pentru a include sondaje din ușă în ușă.

Deși Vtsiom a explicat această schimbare ca o încercare de a intervieva persoanele în vârstă care nu pot rezolva problema blocajelor internetului, este puțin probabil ca sondajele să surprindă neliniștea crescândă din societate.

Putin nu cedează

În tot acest timp, Putin a dat în mod clar de înțeles că nu este dispus să facă vreo concesie la eventualele negocieri și că va continua războiul.

Prin respingerea ofertei ucrainene de a opri atacurile de lungă distanță printr-un armistițiu limitat, Putin a arătat „că refuză toate opțiunile de a rezolva problema pe cale pașnică, deoarece se teme să nu piardă inițiativa”, a declarat pentru Financial Times Andrei Kolesnikov, analist politic din Moscova.

„Acesta este un semn rău – nu va face nicio concesie, în detrimentul său. Asta înseamnă că este plin de resentimente și de hotărâre să lupte prin orice mijloace necesare”, a observat analistul.

Într-un interviu acordat duminică, Putin a afirmat că forțele ruse „își îndeplinesc sarcina principală – eliberarea definitivă a Donbasului și a Novorossiei”.

Referirea sa la „Novorossia” – un termen istoric, imperial, pe care Kremlinul îl folosește pentru a descrie regiunile sudice ucrainene ale regiunilor Zaporojie și Herson – sugerează că Moscova continuă să urmărească ambiții teritoriale dincolo de Donbas.

„O furie neexprimată”

Nemulțumirea socială este prezentă peste tot, spun comentatorii, dar nu neapărat exprimată.

„Oboseala provocată de război s-a transformat în furie care rămâne neexprimată, pentru că nu poți face nimic în privința asta”, a spus Kolesnikov. „Oamenii se descurcă cum pot, fie că este vorba de restricțiile de internet sau de criza combustibilului”, a adăugat el.

Atacurile cu drone și întreruperile de internet au dat naștere la speculații că alegerile parlamentare ar putea fi amânate sau anulate, o perspectivă pe care Kremlinul a exclus-o ulterior.

Deși Kremlinul controlează strict votul în Rusia și admite doar o listă limitată de candidați, scrutinul parlamentar rămâne totuși un barometru important al nemulțumirii.

Izolarea crescândă a lui Putin

Ivan Filippov, autorul unei cărți care urmează să apară despre comunitatea de bloggeri pro-război din Rusia, a afirmat că schimbarea de strategie în ceea ce privește „Rusia Unită” este emblematică pentru izolarea crescândă a lui Putin.

„Suntem în 2026. Frontul este o mașină de tocat fără ieșire, țara stă la coadă pentru benzină, rachetele și dronele lovesc zilnic rafinăriile și fabricile de armament, iar Crimeea a devenit aproape o insulă”, a scris el recent pe Facebook.

„În aceste condiții, a-l face pe Putin figura reprezentativă a celui mai nepopular partid din țară, în timp ce acesta se scufundă, este o decizie inexplicabilă pe care numai cineva care trăiește într-o realitate paralelă ar putea-o lua”, a adăugat Filippov, citat de Financial Times.