Decizie majoră a Italiei: suspendă acordul Schengen cu Spania, după situația critică din Ceuta. Și alte țări UE cer excluderea Spaniei din spațiul de liberă circulație
Italia a anunţat vineri că suspendă acordurile Schengen privind libera circulaţie cu Spania, ca răspuns la traversările în masă ale frontierei către Ceuta. Italia nu este însă singura țară din UE care cere excluderea Spaniei din spaţiul Schengen, o măsură ce nu este însă prevăzută de textele europene.
- În ultimele zile, zeci de mii de migranți au pătruns ilegal dinspre Maroc în exclava spaniolă Ceuta, situată în Africa de Nord, deşi între timp majoritatea acestora au fost trimiși înapoi în Maroc.
Deși Italia nu are frontieră terestră cu Spania, măsura introducerii temporare a controalelor la graniţă pentru călătorii veniţi pe cale aeriană şi navală din Spania îi va obliga pe aceştia să prezinte un act de identitate.
Decizia a fost anunţată de ministrul italian de interne, Matteo Piantedosi, fără a preciza durata aplicării acestor controale, notează EFE și Agerpres. El a anunțat totodată că a avut o discuţie telefonică cu omologul său francez Laurent Nuńez și au convenit să întărească controalele la graniţa terestră dintre Franţa şi Italia în vederea prevenirii deplasărilor secundare ale migranţilor dinspre Spania.
Italia a fost joi prima ţară din UE care a sugerat că spaţiul Schengen ar trebui închis pentru Spania, în timp ce în exclava Ceuta de pe coasta marocană a Africii soseau migranţi al căror număr a crescut în numai o zi până vineri de la circa 1.500 la aproximativ 60.000. Alte state membre ale UE, precum Finlanda, Danemarca şi Cehia, au cerut la rândul lor excluderea Spaniei din spaţiul Schengen, acţiune care nu este însă prevăzută de textele europene.
Mette Frederiksen, premierul social-democrat din Danemarca, a îndemnat UE să „ia în considerare toate opţiunile”, inclusiv suspendarea Spaniei din spaţiul Schengen, relatează News.ro. Într-o declaraţie scrisă citată de presa daneză, Frederiksen a afirmat că „UE trebuie să ia imediat toate măsurile necesare şi să ia în considerare toate opţiunile, inclusiv suspendarea cooperării Schengen”, pentru a evita repetarea crizei migraţiei din 2015. „Imigraţia necontrolată reprezintă o ameninţare pentru Europa şi Danemarca”, a declarat ea, conform The Guardian.
De asemenea, ministrul finlandez de interne, Mari Rantanen, a spus că, întrucât „Spania a eşuat complet în protejarea frontierei externe a spaţiului Schengen”, toate ţările UE ar trebui să susţină propunerea Italiei de a-i suspenda statutul de membru al spaţiului Schengen. „Ţările care nu îşi îndeplinesc obligaţia de a proteja frontiera externă nu pot fi membre ale spaţiului Schengen”, a afirmat ea.
La rândul său, premierul ceh Andrej Babis a reproșat guvernului spaniol condus de premierul Pedro Sanchez efectul de încurajare generat de programul acestuia de legalizare a situației imigranților ilegali, prin care mai mult de o jumătate de milion de imigranți fără acte au obținut deja un statut legal în Spania.
Alte reacții în Europa
Cancelarul german Friedrich Merz s-a referit de asemenea la situaţia din Ceuta. „Protejarea frontierelor externe ale Uniunii Europene este esenţială pentru combaterea imigraţiei ilegale. Am aşteptări clare ca toate statele membre ale UE să îşi îndeplinească această obligaţie. Suntem în contact cu guvernul spaniol în această privinţă”, a declarat Merz.
„Spania trebuie să preia controlul asupra situaţiei din Ceuta cât mai repede posibil. Prin urmare, salut intenţia Spaniei de a nu permite imigranţilor ilegali să pătrundă pe continentul european”, a adăugat cancelarul.
„Ne aşteptăm ca Marocul să-i preia imediat pe migranţii ilegali. Este bine că Comisia Europeană şi comisarul Magnus Brunner şi-au exprimat sprijinul în acest sens. Regulamentul privind returnare, adoptat în iunie, trebuie acum pus în aplicare imediat şi în întregime”, a cerut Friedrich Merz.
Germania își menține controalele la frontierele sale
Între timp, ministrul său de interne Alexander Dobrindt a declarat că intenționează să mențină controalele la frontierele Germaniei. „Vom prelungi posibilitatea verificărilor interne și după luna septembrie”, a declarat ministrul german vineri, referindu-se la frontierele interne ale UE.
Pentru a menține succesele obținute până acum în combaterea migrației ilegale, este necesară continuarea „verificărilor flexibile și adaptate”, a spus Dobrindt. El nu a specificat până când vor fi prelungite controalele la frontiere.
Deși frontierele interne ale UE ar trebui să fie deschise circulației, controalele au fost din nou implementate la toate frontierele externe ale Germaniei din 16 septembrie 2024.
Fostul ministru de interne Nancy Faeser a ordonat această măsură pentru a reduce numărul de intrări neautorizate. În pofida criticilor tot mai mari, măsura a fost prelungită de trei ori – cel mai recent până la mijlocul lunii septembrie 2026.
(+2)
„Am investit miliarde de euro, Spania trebuie să ne urmeze exemplul”
Premierul polonez Donald Tusk, fost preşedinte al Consiliului European, a îndemnat Spania să-şi înăsprească legislaţia privind azilul şi procedurile de frontieră şi să construiască bariere „eficiente” „pentru ca spaţiul Schengen să supravieţuiască”.
Într-o postare rară în limba engleză pe X, el a declarat: „Polonia a înăsprit legislaţia privind azilul şi procedurile de frontieră şi a construit bariere eficiente la graniţa cu Belarus, care este graniţa de est a UE. Am investit miliarde de euro şi am mobilizat mii de soldaţi, poliţişti şi grăniceri. Spania trebuie să ne urmeze exemplul dacă se doreşte ca spaţiul Schengen să supravieţuiască”.
Prim-ministrul suedez Ulf Kristersson a îndemnat de asemenea Spania să „acţioneze rapid pentru a redobândi controlul asupra situaţiei şi pentru a-şi îndeplini angajamentele asumate în cadrul cooperării Schengen”.
„Dacă evoluţia situaţiei ar risca să afecteze securitatea Suediei sau situaţia migraţiei, guvernul este pregătit să ia măsurile necesare pentru a asigura ordinea şi controlul”, a asigurat el.
Ministrul olandez al internelor, Tom Berendsen, a calificat evenimentele din Ceuta drept „îngrijorătoare”. „Contăm pe Spania să facă ceea ce este necesar pentru a proteja frontierele externe ale UE şi pe Maroc să ia, de asemenea, măsurile necesare”, a adăugat el.
Mai cu diplomaţie, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a declarat că a luat legătura cu guvernul spaniol pentru a-şi exprima solidaritatea şi a oferi asistenţă Spaniei. „Salut cooperarea continuă cu Marocul, care a permis deja, până în prezent, returnarea a peste 40.000 de persoane din Ceuta în Maroc. Miniştrii de interne sunt în contact pentru a asigura o monitorizare atentă a situaţiei”, a afirmat acesta pe rețeaua X.
La fel ca şi alţii, el a subliniat că „Ceuta nu beneficiază de libertatea de circulaţie către restul spaţiului Schengen”. Totuşi, ca măsură de precauţie, Macron a declarat că a solicitat Ministerului de Interne să întărească controalele franceze la frontiera cu Spania prin patru unităţi mobile şi drone. El a încheiat postarea cu un apel la „solidaritate” şi „responsabilitate” comună în „aplicarea unor reguli ferme privind returnările şi protecţia frontierelor externe ale Uniunii”.
Face à la situation migratoire à Ceuta, j’ai été en contact avec le Président du gouvernement espagnol pour marquer notre solidarité et proposer toute aide nécessaire, y compris via Frontex.
— Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron) July 31, 2026
Je salue la coopération en cours avec le Maroc,…
Şi preşedintele Consiliului European, António Costa, a adoptat un ton înţelegător în răspunsul său la evenimentele din ultimele 24 de ore. În declaraţia sa, cu un ton semnificativ diferit de cel al mai multor alţi lideri ai UE, el îşi exprimă „solidaritatea cu Spania în contextul actual al migraţiei ilegale din Ceuta”.
Ca şi Macron, el a subliniat, de asemenea, în mod specific că „resortisanţii ţărilor terţe aflaţi în Ceuta nu beneficiază de libera circulaţie către Spania continentală sau restul spaţiului Schengen”.
De asemenea, el afirmă că „răspunsul ferm al Spaniei, inclusiv returnările accelerate în curs de desfăşurare, demonstrează determinarea (UE) de a proteja frontierele externe, de a combate migraţia ilegală şi de a desfiinţa reţelele criminale de trafic de persoane”.
„Salut cooperarea strânsă a Spaniei cu Marocul în abordarea acestei provocări comune şi în asigurarea unor returnări rapide. Vom rămâne în contact strâns cu autorităţile spaniole în zilele următoare”, asigură Costa.
Muniție electorală pentru tabăra Trump
Dincolo de Ocean, preşedintele SUA, Donald Trump, cunoscut pentru poziţiile sale anti-imigraţie, a declarat că a urmărit „catastrofa care a avut loc” în Ceuta.
„Când te uiţi la ce s-a întâmplat în Spania, ei nu ştiu ce să facă”, le-a spus Trump membrilor cabinetului său în timpul unei şedinţe. „Intră cu zecile de mii. Pur şi simplu invadează ţara, iar asta se datorează unei legislaţii slabe, unei gestionări defectuoase, dar şi unei legislaţii foarte liberale”, a conchis el.
Anterior, la Fox News, el adoptase un ton similar, declarând că imaginile care vin din Spania sunt „îngrozitoare”.
„Este îngrozitor. Ţineţi minte imaginea aceea. Aşa vom ajunge noi peste trei ani dacă va ajunge la putere tabăra greşită”, a spus el, referindu-se la o eventuală victorie în alegeri a democraţilor. „Dacă democraţii ajung la putere, nu veţi avea o viaţă prea bună”, i-a spus el prezentatoarei Jacqui Heinrich.
„Slavă Domnului că e Trump președinte”
Şi vicepreşedintele SUA, JD Vance, a reacţionat la criza din Ceuta, afirmând că imaginile transmise din Spania reprezintă „o ilustrare nefericită a consecinţelor migraţiei în masă şi ale politicilor globaliste ale stângii radicale care au permis invadarea Occidentului”.
„Slavă Domnului că a fost (Donald Trump) preşedintele SUA şi că graniţa ţării noastre nu mai arată aşa”, a adăugat JD Vance.
Guvernul Spaniei, o excepţie de la tendinţa continentală de înăsprire a regulilor, afirmă că rămâne ferm în privinţa trecerilor ilegale, dar că imigranţii aduc beneficii Spaniei şi contribuie la consolidarea economiei sale în creştere rapidă. Acesta a lansat recent un program menit să ofere statut legal pentru aproximativ 500.000 de migranţi fără documente, ceea ce a declanşat un aflux de cereri de două ori mai mare decât acest număr.
Trump a revenit la preşedinţia SUA anul trecut, promiţând să ia măsuri agresive împotriva imigraţiei şi să desfăşoare o campanie de deportări în masă.
Ursula von der Leyen: „Imagini inacceptabile”
Între timp, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a reacţionat şi ea la criză, afirmând că „imaginile care vin din Ceuta sunt inacceptabile”.
„Nu putem permite nimănui să intre în Uniunea noastră fără a respecta regulile noastre. Traversările periculoase trebuie să înceteze imediat. Reţelele de trafic de persoane trebuie desfiinţate. Iar returnările trebuie să se facă rapid, aşa cum permit regulile noastre. Am însărcinat doi comisari să sprijine controlul situaţiei”, a declarat Ursula von der Leyen pe platforma X.
The images coming from Ceuta are unacceptable.
— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) July 31, 2026
We cannot allow anyone to come to our Union without abiding by our rules.
Dangerous crossings must stop immediately. Smuggling networks must be dismantled. And returns must be swift, as our rules allow.
I tasked two Commissioners…
Comisarul pentru migraţie şi afaceri interne Magnus Brunner colaborează deja îndeaproape cu Spania şi este pregătit să se deplaseze în zonele critice. El va lucra la asigurarea unui sprijin operaţional suplimentar pentru Spania, inclusiv prin intermediul Frontex, a precizat şefa Comisiei Europene.
De asemenea, comisarul pentru Mediterana şi demografie, Suica Dubravka, se află în contact cu omologul său marocan.
„Sunt încrezătoare că parteneriatul nostru strâns cu Marocul va contribui la obţinerea unor rezultate concrete”, a punctat Ursula von der Leyen.
Bruxellesul neagă că ar exista deplasări de persoane din Ceuta către Europa continentală
Comisarul european pentru afaceri interne și migrație, austriacul Magnus Brunner, a negat vineri că s-ar fi produs vreo deplasare de persoane din Ceuta către continentul european, calificând și el situația din orașul autonom spaniol drept „inacceptabilă”, relatează agențiile de presă EFE și Agerpres.
„Situația din Ceuta este inacceptabilă. Sunt în strâns contact cu autoritățile spaniole. Reiterez că nu s-au produs deplasări de persoane către continentul european sau către alte state membre” ale Uniunii Europene, a subliniat Brunner într-o postare pe rețelele sale sociale. Codul Frontierei Schengen „stabilește reguli speciale” pentru orașele autonome spaniole, a amintit el.
În plus, Brunner a salutat „cu satisfacție” „cooperarea strânsă dintre Spania și Maroc pentru gestionarea situației și asigurarea returnărilor rapide”, evocând că Marocul figurează pe lista UE a țărilor de origine sigure.
Comisia, a spus el, „va continua să colaboreze cu autoritățile spaniole pentru a asigura o utilizare eficientă a instrumentelor disponibile” în cadrul reglementării în materie de migrație, prin intermediul agențiilor sale.
„Sunt dispus să mă deplasez în punctele critice, având în vedere că situația evoluează constant. Prioritatea noastră imediată este să sprijinim Spania în protejarea și gestionarea frontierei externe a UE într-un mod eficient și ordonat”, a adăugat comisarul Magnus Brunner.
Este posibilă excluderea Spaniei din Schengen?
Excluderea Spaniei din spațiul european de liberă circulație Schengen, cerută de mai multe state din Uniunea Europeană după afluxul masiv de migranți ilegali în exclava spaniolă Ceuta, nu este posibilă, întrucât o astfel de posibilitate nu este prevăzută de textele europene și nici nu ar fi acceptată de Comisia Europeană, notează vineri Agenția France Presse (AFP), citată de Agerpres.
Conform textelor europene, un stat membru în Schengen nu poate fi exclus și nici suspendat din acest spațiu de liberă circulație. Singura măsură prevăzută de codul Schengen este instituirea unor controale temporare și excepționale la granițele dintre statele membre, în caz de „amenințare gravă pentru securitatea internă sau ordinea publică”, măsură care a mai fost aplicată de unele state membre pentru a combate migrația ilegală.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a calificat drept „inacceptabile” imaginile care arată valul de migranți din Ceuta și a cerut returnarea acestora către Maroc, conform normelor UE.
Însă oficiali de la Bruxelles au dat de înțeles că ideea excluderii unei țări din Schengen nu ar fi nicidecum agreată de Comisia Europeană.
Un astfel de oficial european a declarat pentru AFP că „înțelege îngrijorările unor guverne”, dar a insistat că prioritatea trebuie să fie în primul rând „securizarea frontierelor externe” ale UE.
Comisia Europeană a ținut să sublinieze de asemenea că această criză se limitează la exclava spaniolă Ceuta, situată pe continentul african, fără să fie înregistrate de acolo deplasări secundare ale migranților în interiorul UE.
Cum explică Spania situația
Potrivit Ministerului de Interne spaniol, până vineri după-amiază peste 37.500 dintre cei circa 60.000 de migranți ajunși în Ceuta au revenit în Maroc. Corpurile a 43 de migranți au fost recuperate de pe coastă după ce au murit înecați în timp ce înotau spre exclava spaniolă.
Premierul Pedro Sanchez a declarat că acest val migrator brusc și masiv este generat de o interpretare pe care grupările mafiote ale traficanților au dat-o unei hotărâri recente a justiției spaniole referitoare la returnarea migranților sosiți pe mare.
Conform acestei hotărâri, „nu pot fi returnate la frontieră persoanele care ar sosi în Spania pe mare”, a explicat Sanchez, adăugând că „această interpretare (…) s-a răspândit ca focul de praf de pușcă în ultimele ore”. El a mai spus că ia în calcul revizuirea legislației pentru a facilita returnările la graniță.
Unde se află Ceuta
Ceuta și teritoriul spaniol mai extins al Melillei se află pe coasta Mării Mediterane, la capătul continentului african, aproape de Strâmtoarea Gibraltar. Ambele orașe autonome aparțin Spaniei și reprezintă singurele frontiere terestre ale Uniunii Europene cu Africa.
Aflată sub stăpânire spaniolă din 1580, Ceuta găzduiește o populație mixtă formată din creștini și musulmani, precum și din rezidenți și lucrători navetiști spanioli și marocani, care trăiesc într-o relativă armonie.
Marocul nu recunoaște oficial Ceuta și Melilla drept teritoriu spaniol și le numește adesea teritorii ocupate.
Ceuta a reprezentat un punct fierbinte în crizele diplomatice din ultima perioadă dintre Madrid și Rabat. În mai 2021, guvernul marocan a renunțat la controalele la frontieră și a permis ca aproximativ 8.000 de persoane din Maroc și din țările subsahariene să intre în Ceuta în doar două zile.
Această măsură a fost interpretată pe scară largă ca o represalie la decizia Spaniei de a permite unui lider pro-independență din regiunea disputată a Saharei Occidentale să primească îngrijiri medicale într-un spital spaniol.
O destinație pentru migranții care vor în Europa
Spania reprezintă un punct principal de intrare în Europa pentru cei care caută un trai mai bun sau doresc să scape de violența din țările lor de origine.
Ceuta și Melilla sunt puternic fortificate, fiind considerate destinații pentru cei care încearcă să ajungă în Spania din Maroc și din alte părți ale Africii.
Mulți dintre migranții care ajung la Ceuta sau Melilla sunt imediat trimiși înapoi, în timp ce alții sunt cazați în centre pentru migranți și pot solicita azil în Spania.
Pentru a ajunge la Ceuta, oamenii înoată adesea din orașul marocan Fnideq, parcurgând o distanță de aproximativ 5 km. Alții încearcă traversarea din orașul mai apropiat, Belyounech.
Numărul migranților care sosesc în Ceuta și Melilla este, în general, mult mai mic decât al celor care ajung în Spania prin Insulele Canare și Insulele Baleare.
Câți imigranți trăiesc în Spania
Populația totală de imigranți din Spania a crescut considerabil în ultimele decenii. Aproximativ 10 milioane de persoane din această țară cu 50 de milioane de locuitori sunt născute în străinătate.
Mulți dintre ei provin din Columbia, Venezuela și Maroc și lucrează în sectoare-cheie ale economiei spaniole, printre care agricultura, turismul și sectorul serviciilor.