Situație critică și în Bulgaria: centrala nucleară Kozlodui riscă să fie oprită dacă Dunărea mai scade cu încă 20-30 cm
Nivelul Dunării a ajuns la valori critici de mici pe sectorul bulgăresc al fluviului și ridică îngrijorări cu privire la funcționarea Centralei Nucleare Kozlodui, singura din țară, care depinde de Dunăre pentru sistemul său de răcire, relatează Novinite.
La Oriahovo, stația hidrometrică indica marți o cotă de minus 101 centimetri, potrivit Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Fluviului Dunărea.
La Silistra au fost înregistrați minus 98 de centimetri, la Nikopol minus 11 centimetri, la Sviștov minus 55 de centimetri, iar la Novo Selo minus 70 de centimetri.
La Ruse, nivelul Dunării a scăzut la 114 centimetri sub cota zero convențională, după o nouă scădere de trei centimetri în ultimele 24 de ore.
Majoritatea stațiilor de pe sectorul bulgăresc au înregistrat scăderi cuprinse între unu și trei centimetri.
Nivelul redus al apei a îngustat semnificativ calea navigabilă, astfel că toate restricțiile impuse navigației pe fluviu sunt menținute.
Încă -30 de cm la Dunăre și Kozlodui se oprește
Nivelul extrem de scăzut al fluviului provoacă, de asemenea, îngrijorări cu privire la funcționarea Centralei Nucleare Kozlodui, care asigură în jur de 34% din necesarul de energie electrică al Bulgariei.
Dacă nivelul actual al fluviului Dunărea se menține, centrala va continua să funcționeze, dar dacă va scădea cu încă 20 -30 de centimetri, centrala va trebui oprită, a avertizat expertul în energie nucleară și fostul președinte al Consiliului de Administrație al CNE Kozlodui, Georgi Kaschiev.
Kaschiev a declarat, la televiziunea bulgară, că fluviul a atins cel mai scăzut nivel înregistrat în acest an la stația de pompare de la mal care furnizează apă pentru sistemul de răcire al centralei.
Nivelul apei este în prezent de aproximativ 20,62 metri, iar până la atingerea primului prag critic mai sunt doar aproximativ 10-12 centimetri.
„Dacă mai scade cu 20 cm, atunci centrala ar trebui oprită”, a declarat Kaschiev, explicând că programul de operare al centralei prevede reducerea puterii atunci când este atins primul prag.
Principala problemă este legată de pompele care aduc apa Dunării la centrală. O nouă scădere a nivelului ar putea provoca intrarea acestora în regim de cavitație, fenomen în care se formează bule de aer și vapori de apă. Acestea pot produce vibrații puternice și pot avaria echipamentele.
Pompele ar trebui oprite înainte de a se ajunge în această situație, ceea ce ar lăsa centrala fără suficientă apă pentru răcirea condensatoarelor turbinelor și ar impune oprirea reactoarelor.
Ce e diferit la Kozlodui față de centralele din România și Ungaria
Configurația sistemului de răcire al centralei Kozlodui este diferită de cea a centralelor nucleare din România și Ungaria, notează Novinite.
Cernavodă, în România, și Paks, în Ungaria, sunt amplasate direct pe malurile Dunării și preiau apa pentru răcire direct din fluviu. Kozlodui, în schimb, a fost construită la aproximativ șapte kilometri de Dunăre, ceea ce a necesitat construirea unei mari stații de pompare pe mal și a unui canal de șapte kilometri pentru transportul apei până la centrală.
În România, Centrala Nucleară de la Cernavodă a început procedurile pentru oprirea controlată a Reactorului 2, din cauza nivelului critic al Dunării. Oprirea poate avea loc joi dimineață, 13 august, a anunțat Nuclearelectrica.