Criza migrației din Ceuta este „primul atac hibrid algoritmic la scară largă împotriva frontierei UE”

„Ceuta a scos la iveală neputința UE, dar spațiul Schengen nu poate fi desființat printr-un simplu tweet”, a declarat fostul comisar pentru piața internă Thierry Breton, într-un interviu acordat publicației italiene La Stampa, după criza migranților din enclava spaniolă.

• Puteți deveni membru al HotNews Premium, dacă doriți să sprijiniți jurnalismul independent și – să nu ne ferim de cuvinte – dacă doriți susțineți o presă europeană.

Tensiunile dintre Roma și Madrid, declanșate de incidentele din Ceuta, nu reprezintă „o criză migratorie între Italia și Spania, ci o criză de guvernanță în cadrul Uniunii”, a declarat Thierry Breton, fost comisar european pentru piața internă, arhitect al Legii Serviciilor Digitale (DSA).

Fostul înalt oficial al Comisiei Europene a acuzat un „scurtcircuit instituțional” la Bruxelles și a avertizat că adevărata ruptură este de natură politică, observând că suspendarea regulilor Schengen – de către Italia și Spania – poate crea un precedent devastator pentru continent.

El a făcut și sugestii pentru o serie de pași de urmat, unul dintre aceștia fiind o anchetă a Comisiei Europene privind dezinformarea în legătură cu incidentele din Ceuta.

Intervenția lui Breton vine pe fondul conflictului dintre Italia și Spania, declanșat de sosirea în enclava spaniolă Ceuta, de pe coasta marocană, a 80.000 de migranți ilegali, pe 30 și 31 iulie.

Majoritatea migranților s-au întors între timp în Maroc, dar Italia a reacționat cu critici la adresa guvernului socialist al premierului Pedro Sanchez și a suspendat acordurile Schengen privind libera circulație cu Spania începând cu 1 august, anunțând că va menține verificările cel puțin până pe 15 august.

Spania a răspuns, impunând la rândul ei o serie de controale aleatorii pentru vizitatorii din Italia.

„O criză a guvernanței UE”

În interviul acordat La Stampa, Breton a insistat pe modul defectuos în care statele membre și Comisia Europeană au abordat criza din Ceuta.

„Ceea ce vedem nu este o criză a migrației între Italia și Spania, ci o criză a guvernanței UE, scoasă la iveală de o problemă de migrație. Factorul declanșator – 60.000 de persoane care s-au adunat la digul din Tarajal între 30 și 31 iulie – a fost un eveniment european, nu unul spaniol”, a spus Breton.

Fostul oficial european a subliniat că incidentul din Ceuta a fost „primul atac hibrid algoritmic la scară largă împotriva unei frontiere externe a Uniunii”.

„O voce, un grup de Facebook cu douăzeci de mii de membri, o buclă pe TikTok și, în 24 de ore, o frontieră a UE s-a prăbușit”, a observat Breton.

El a spus că mecanismele de reacție la criza din Ceuta există, invocând regulamentul care stabilește modul de reacție UE în materie de migrație și azil în situații de criză și de forță majoră:

„Regulamentul 2024/1359, care a intrat în vigoare pe deplin începând cu 12 iunie 2026, a fost elaborat tocmai pentru acest scenariu. Nimeni nu l-a pus în aplicare“. Aceasta este adevărata noutate”.

„Tăcerea este un act costisitor”

Breton a spus, de asemenea, că Comisia Europeană ar fi trebuit să intervină.

„Tăcerea, într-o Uniune guvernată de lege, este un act politic. Și este un act costisitor”, a observat el.

„Comisia este gardianul tratatelor. Articolul 3 alineatul (2) din Tratatul UE plasează eliminarea controalelor la frontierele interne în centrul spațiului de libertate, securitate și justiție. Atunci când două state membre suspendă acest principiu unul față de celălalt din motive care, în mod evident, nu corespund Codului frontierelor Schengen, Comisia nu poate aștepta până la sfârșitul verii”, a adăugat Breton.

El a spus că în acest moment deciziile Italiei și Spaniei de suspendare a regulilor Schengen trebuie analizate, pentru a se vedea dacă îndeplinesc criteriul juridic al unei „amenințări grave la adresa ordinii publice sau a securității interne”.

În al doilea rând, a spus el, „este nevoie de o declarație care să clarifice dacă Spania a solicitat, în temeiul Regulamentului 2024/1359 (privind reacția UE în situații de criză și de forță majoră migratorie), recunoașterea oficială a instrumentalizării în Ceuta. Dacă da, unde este evaluarea? Dacă nu, de ce?”.

„Absența ambelor măsuri îmi sugerează ceva îngrijorător: un anumit număr de capitale preferă ca criza să continue, deoarece fiecare dintre ele găsește în aceasta un avantaj politic intern. Așa se destramă Europa”, a spus el.

Un precedent grav

Breton consideră că ambele decizii, ale Italiei și Spaniei, se încadrează formal în litera Codului Schengen, dar că „trădează spiritul acestuia, care era acela de a monitoriza în comun frontiera externă, folosind mecanisme europene pentru a gestiona exploatarea”.

El a avertizat, în același timp, cu privire la apariția unui precedent:

„Precedentele din dreptul european au o greutate semnificativă. Până în această săptămână, suspendarea controalelor interne din spațiul Schengen se baza pe două logici: șocuri externe și evenimente publice majore. Măsura luată de Madrid pe 8 august inaugurează o a treia logică: controlul reciproc ca represalii diplomatice între statele membre”.

Breton a observat că această măsură transmite tuturor capitalelor că suspendarea spațiului Schengen împotriva unui vecin face acum parte din setul de instrumente disponibile.

„În ziua în care Franța și Germania vor aplica aceeași logică într-un conflict privind repatrierile, sau Polonia față de Slovacia în legătură cu o frontieră, piața internă a persoanelor nu va mai fi o piață. Va fi un mozaic de acorduri bilaterale. Uniunea nu poate permite ca acest precedent să rămână fără o corectare formală. În caz contrar, spațiul Schengen va deveni reversibil cu doar câteva tweet-uri”, a spus el.

Breton cere o anchetă privind dezinformarea pe tema crizei din Ceuta

Dincolo de analizarea deciziilor Italiei și Spaniei, Breton a spus că Consiliul Afacerilor Interne trebuie să se întrunească formal și să adopte un protocol operațional scris pentru evenimente viitoare de tipul celui din Ceuta: cine ce face, când, cu ce finanțare și pe ce temei juridic.

În același timp, el a cerut deschiderea urgentă a anchetei, în temeiul articolului 40 din Legea privind serviciile digitale (DSA), care să acorde cercetătorilor acreditați acces la datele platformelor referitoare la conținutul care a declanșat atacul asupra Ceutei.

Într-un interviu acordat anterior publicației franceze Le Grand Continent, Breton spusese că ancheta DSA ar trebui să aibă ca obiectiv identificarea persoanelor responsabile – inclusiv în cadrul sistemelor de recomandare de pe platformele sociale – pentru lansarea, răspândirea și amplificarea zvonului.

„Fără înțelegerea mecanismului algoritmic, orice viitor incident de tipul celui de la Ceuta va crea un alt impas între Italia și Spania”, a spus el.

Nu ar fi prima anchetă de acest gen. În decembrie 2024, Comisia a emis un ordin de înghețare și conservare a datelor împotriva TikTok, în urma suspiciunilor că alegerile prezidențiale din România ar fi putut fi influențate de o campanie de dezinformare rusă.

Comisia Europeană spune că discută cu Meta și TikTok

Euractiv a scris luni că, în ciuda informațiilor potrivit cărora mulți dintre migranții care au trecut granița dintre Maroc și Ceuta pe 30 iulie au făcut acest lucru după ce au vizionat videoclipuri online în care se susținea că granița era deschisă, Comisia Europeană – principalul organism responsabil cu aplicarea DSA – nu a indicat că investighează criza din Ceuta ca pe un caz de dezinformare sau de manipulare a informațiilor.

Luni seară, Henna Virkkunen, vicepreședintă executivă a Comisiei Europene pentru Suveranitate Tehnologică, Securitate și Democrație, a anunțat că Meta (compania mamă a Facebook și Instagram) și TikTok au convenit să verifice veridicitatea informațiilor privind trecerea frontierei către Spania, în urma incidentelor din Ceuta.

Scopul este de a împiedica rețelele criminale să-i atragă pe potențialii migranți să încerce să treacă granița pe baza unor informații false, ceea ce a dus la decese tragice, a afirmat ea într-o postare pe X, luni seara.

Comisia Europeană și forța de poliție paneuropeană Europol discută zilnic situația cu cele două companii, se menționează în postare.