O profesoară le arată elevilor că nu există câștig perfect. Și e OK

PLUS: Marea reușită a unui savant român la Stanford

Jumătatea plină: „Ce înseamnă să fii patriot în economie?” 

Știți basmul acela al lui Creangă, „Fata babei și fata moșneagului”? Eu l-am citit când aveam vreo 6-7 ani și partea bună e că poți rămâne din el cu ideea unor valori morale. Partea proastă e că pe mine, una, m-a învățat un lucru de care aș vrea să mă dezvăț. Am fost mereu fata care a ales „lădița mică”, că din cea mare ieșeau balauri. M-am mulțumit cu puțin și am considerat asta o virtute, de parcă bunăstarea ar fi un risc la adresa bunătății sau onestității. Știu că nu sunt specială, că asta e doar o fațetă a relației disfuncționale pe care mulți oameni o au cu banii, în care intră multe lucruri, de la lăcomie și avariție la nepăsare și risipă. Și, din păcate, nu doar oamenii, ci și sistemele fac greșeli legate de finanțe. Vă propun să vorbim astăzi despre economie și despre cum poate fi ea predată astfel încât generațiile care urmează să facă alegeri mai bune.

Fiecare decizie presupune să pierzi ceva

Am cunoscut recent o profesoară care le arată adolescenților cum poate o gândire economică corectă să ridice destine și țări. Dar totul pleacă de la un principiu simplu: banii au legătură cu viața, cu alegerile și cu acceptarea faptului că fiecare decizie pe care o iei implică, dincolo de câștigul potențial, o pierdere.

Profesoară de economie, Alexandra Dache este fondatoare și directoare a RECE (Romanian Excellence Center in Economics – Centrul Român de Excelență în Economie) și coordonatoare a programului International Baccalaureate la Cambridge School of Bucharest. Coordonează selecția națională pentru Olimpiada Internațională de Economie și a organizat anul acesta, în România, prima ediție a Olimpiadei Internaționale de Business și Finanțe, unde elevii români s-au clasat pe poziția a treia. „Fiecare decizie pe care o luăm implică un compromis, un cost de oportunitate”, spune profesoara. Iar asta li se explică adolescenților în cadrul cursurilor organizate la centrul de excelență.

Discuțiile despre bani trebuie însă începute cu copiii de mult mai devreme. „Este ca igiena personală: așa cum trebuie să știm să avem grijă de noi, așa cum trebuie să avem grijă de ce mâncăm, să știm ce ne face rău, ce ne face bine, așa trebuie să știm să ne gestionăm și finanțele”, spune profesoara.

Cursuri gratuite de economie pentru elevii din liceele de stat

Curs de economie pentru adolescenți. Foto: RECE

Pregătind elevi pentru olimpiada internațională, Alexandra Dache a observat că sunt diferențe mari între ce se studiază în România în materie de economie și ce se studiază în străinătate, iar asta îi defavorizează pe elevii din școlile de stat.

„Ne-am dat seama că accesul la competiție era disproporționat în favoarea copiilor din școli în care economia se predă la un nivel mai înalt, adică a celor care studiază în sistemul britanic sau în sistemul Bacalaureatului Internațional. De aceea, am început să organizez și cursuri gratuite. În septembrie, începem cursurile de economie, ținute gratuit de mine și de alți profesori specialiști, astfel încât să le dăm șansa și copiilor din sistemul de stat să poată participa la competițiile internaționale”, povestește Alexandra Dache.

La aceste cursuri se înscriu, de obicei, în jur de 300 de copii. „Este și o probă de anduranță, deoarece cursurile au loc online în fiecare săptămână, durează 90 de minute, iar copiii se și autoselectează, deși sunt mulți entuziaști la început. În final, rămân cam 80. Apoi avem centre regionale, avem profesori în școli din diverse județe, care îi aduc la fața locului, le dăm un test și încercăm să mergem mai departe cu cei care obțin un punctaj de 60%”.

Potrivit Alexandrei Dache, cursurile sunt predate de profesori de la ASE și de profesori cu experiență de predare internațională. „Avem exemple de copii din sistemul de stat, care nu au avut nicio oră de economie formală în școală și care au reușit să treacă prin curs, să treacă prin test, să parcurgă perioada de selecție, să participe la Olimpiada Internațională de Economie și să aducă și medalii acasă”, spune profesoara. Astăzi, continuă ea, România se clasează între primele 15 din cele 56 de țări care participă la Olimpiada Internațională de Economie.

Olimpicii români la economie. Foto: RECE

Ce nu înveți despre economie în școala românească

O întreb prin ce este diferit sistemul românesc de predare a economiei de cel internațional. Îmi spune că în străinătate sunt consolidate mult mai multe abilități de evaluare și analiză. „Primul an de facultate nu acoperă complet ce este nevoie la Bacalaureatul Internațional la economie sau în sistemul britanic”, crede ea. „Când ne uităm la economie, trebuie să ne gândim cum câștigăm. Și ce înseamnă să câștigăm, pentru că nu există câștig perfect. Înseamnă că uneori o să avem niște conflicte în atingerea acestor obiective. În curriculumul național se spune: acestea sunt obiectivele. În partea internațională, se scrie un eseu de analiză și evaluare, în care trebuie să te uiți la circumstanțele fiecărei țări, ca să îți dai seama până unde poate merge”, explică ea.

Cum se dezvoltă gândirea critică

Cursurile au rolul de a le dezvolta elevilor gândirea critică, pe care profesoara o consideră cea mai importantă abilitate pe care o poate forma școala. Iar temele dezbătute au exact acest rol.

„Vorbim, de exemplu, despre ce înseamnă să fii patriot în economie. Ce înseamnă să înțelegi că este mai important să cumperi un suc de mere produs local decât unul produs în străinătate? Este bine să ne închidem granițele, să consumăm numai domestic? Bineînțeles că nu. Este bine să consumăm numai importuri? Bineînțeles că nu. Trebuie să discutăm despre condiții. Cum stimulăm business-urile locale? Le dăm subvenții? Pentru ce le dăm subvenții? Cât timp? Acestea sunt genul de conversații pe care le avem cu copiii”, explică Alexandra Dache.

Cu BMW sau fără?

Unii dintre tinerii cu care lucrează transmit mai departe altor tineri ce au învățat, continuă Alexandra Dache, care a dezvoltat, la Cambridge School of Bucharest, împreună cu liceenii, un program de educație financiară destinat elevilor mai mici.

Acesta își propune să explice într-un mod simplu noțiuni precum cele de economisire sau investiție.

„Vorbim despre ce înseamnă să ții banii la bancă și că banii la bancă îți pot aduce un venit. Ce înseamnă să cumperi acțiuni în companii locale? Ce înseamnă să împrumuți statul? Lucrurile astea trebuie discutate, pentru că vor influența mai apoi ce înseamnă statutul social. Și, legat de statut, stai mai bine pentru că ai BMW față de Dacia? Ce înseamnă să fii independent financiar? Înseamnă că nu mai e nevoie să muncești opt ore pe zi, pentru că ți-ai pus banii în ceva ce îți aduce un venit lunar, indiferent de munca ta. Și poate că acest lucru e mult mai important decât mașina pe care o conduci”, explică ea.

Un test care îți arată că ești mai bine decât crezi

Programul pe care îl descrie a fost nominalizat la premiile internaționale pentru educație TES. Un alt proiect pe care l-a dezvoltat cu copiii de la Cambridge School of Bucharest a fost un indicator de bunăstare. Ideea a pornit de la faptul că îi auzea deseori pe elevi spunând că nu se simt bine, că sunt anxioși sau depresivi.

„Cum eu sunt la bază o persoană care măsoară, mi-am zis: Bine, hai să măsurăm. Și hai să măsurăm cu rost. Bunăstarea are opt dimensiuni. Pe lângă cea emoțională, pe care o știm cu toții, are și partea financiară. Are și partea de mâncare. Are și partea de sport. Și toate acestea au alocate niște valori.

Iar ipoteza pe care am avut-o s-a verificat. Dacă sunt întrebați copiii în mod direct: «Care este nivelul tău de bunăstare?», or să spună «Mic». Dacă îi luăm pe componente, ne dăm seama că nu stau chiar așa de rău: au acces la mâncare, dorm suficient, au acces la cele necesare financiar ca să își acopere nevoile, văd că stau mai bine decât credeau”, povestește profesoara.

Mă gândesc la ce mi-a spus, că uneori stai mai bine decât crezi. Și că nu există câștig perfect, cum nu există, de fapt, nici balauri în lădiță. Povestea moralizatoare a lui Creangă, despre care vorbeam la început, apare în altă lumină. Orice lădiță ai alege, plătești un cost de oportunitate, sacrifici una dintre opțiuni. Și e OK. Trebuie doar să fii conștient mereu de ce ai de pierdut și de ce ai de câștigat.

Semne bune: Un cercetător român deschide calea către tratarea unor boli grave ale creierului

Urmăresc de ceva vreme traseul cercetătorului româno-american Sergiu Pașca. Absolvent al Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, el este în prezent profesor de psihiatrie și științe ale comportamentului și director al Programului de Organogeneză Cerebrală de la Universitatea americană Stanford. Miercuri, Sergiu Pașca a publicat în revista Nature, împreună cu echipa pe care o conduce, un studiu care deschide calea către tratarea unor boli grave ale creierului. Cercetătorii de la Stanford au reușit să transplanteze celule cerebrale umane în creierul unor șoareci modificați genetic.

Sergiu Pașca. Foto: Universitatea Stanford

„Aceste modele animale oferă o oportunitate unică de a studia modul în care alterările din circuitele cerebrale umane, asociate bolilor, se manifestă într-un sistem nervos intact”, a declarat Sergiu Pașca. Noua metodologie ar trebui să accelereze cercetarea cauzelor biologice fundamentale ale schizofreniei, epilepsiei, autismului sau paraliziei cerebrale, a continuat el. „Neurocercetătorii vor putea afla mult mai multe despre cauzele și mecanismele tulburărilor de neurodezvoltare și ale celor survenite în timpul sarcinii și vor putea testa posibile intervenții pentru a le corecta sau preveni.” Descoperirea a fost prezentată pe larg în presa internațională, fiindu-i dedicate articole în The New York Times sau The Guardian, la BBC sau Reuters. Dincolo de importanța cercetării, mai este un lucru demn de luat în seamă: preocuparea autorilor de a nu depăși limitele etice. „Pe parcursul mai multor ani de experimentare, am primit opinii de la eticieni, neurobiologi cu expertiză în biologia corticală a primatelor și a oamenilor, susținători ai pacienților, filosofi și juriști”, povestește cercetătorul.

Cel mai tânăr câștigător din istoria Concursului Internațional George Enescu

Weekendul acesta se încheie Concursul Internațional George Enescu, care a adus la București nume mari ale muzicii clasice.

Evenimentul a dovedit că muzica nu ține cont de vârstă, în niciun sens. Jayden King, un violonist american în vârstă de 11 ani, a obținut Premiul I la Secțiunea Vioară și a devenit cel mai tânăr câștigător din istoria competiției. Jayden King a început studiul viorii la vârsta de trei ani, iar la șapte ani a fost admis la Divizia Preuniversitară a Juilliard School, unde studiază cu Masao Kawasaki. A concertat ca solist la Carnegie Hall, Lincoln Center și Merkin Hall și a obținut premii la numeroase competiții internaționale.

Jayden King. Foto: Concursul Internațional George Enescu

Céline Dion, din nou pe scenă

Pentru că tot vorbim de muzică, nu pot să nu mă bucur că artista canadiană Céline Dion a revenit pe scenă pentru primul său concert complet din ultimii șase ani, după o lungă pauză luată din motive de sănătate. Și este primul dintr-o serie de 26.

Céline Dion. Foto: AP/ Profimedia

La concertul de la Plenitude Arena din Nanterre, la vest de Paris, au luat parte 30.000 de spectatori. În vârstă de 58 de ani, Céline Dion a fost copleșită de emoții în momentul în care a urcat pe scenă și a izbucnit în lacrimi.

„Am făcut o promisiune. Am promis că mă voi întoarce. Iată-mă aici, cântând pentru voi și cântând pentru mine. Vă mulțumesc din suflet pentru sprijinul și răbdarea voastră. Sunt ceea ce sunt datorită faptului că mă iubiți”, a spus ea.

Rămâneți cu binele! Poate că porcii nu zboară. Dar…

Porcii nu zboară, dar cu siguranță pot să înoate. Dintre nenumăratele insule ale Greciei, una a devenit atracție turistică dintr-un motiv neașteptat. Pe țărmurile insulei Atokos, lângă Itaca, vizitatorii găsesc nu doar mare albastră și peisaje încântătoare, ci și turme de porci negri, care hoinăresc liberi pe plajă.

Porcii de pe Atokos. Foto: cycladicspace.com.au

Atokos este o insulă privată care până de curând era relativ necunoscută publicului larg. Acest lucru s-a schimbat când fotografiile și videoclipurile cu porcii au început să devină virale pe Instagram și TikTok. Acum, turiști din numeroase țări vizitează insula special pentru a vedea animalele de aproape, iar unii chiar înoată alături de ele sau le hrănesc, relatează Euronews.

Pe vineri,

Raluca