42 de organizații cer ca adolescenții să poată merge la psiholog fără acordul părinților de la 16 ani. Proiectul este în Parlament
Adolescenții care au împlinit 16 ani ar putea merge la psiholog sau la psihoterapie fără să mai aibă nevoie de acordul părinților, potrivit unui proiect de lege aflat în dezbatere la Senat. 42 de organizații și grupuri civice cer Parlamentului să adopte propunerea și să nu introducă, pe parcursul dezbaterilor, obligația ca părinții să fie informați automat.
Propunerea legislativă L478/2026 le-ar permite adolescenților care au împlinit 16 ani să ceară singuri o evaluare psihologică, consiliere sau psihoterapie, fără să aibă nevoie înainte de acordul părinților sau al altui reprezentant legal.
Proiectul, inițiat de parlamentari USR, se află acum la Senat, prima Cameră care îl analizează. Patru comisii – pentru sănătate, juridică, pentru învățământ și pentru tineret și sport – trebuie să facă un raport comun. Termenul este 22 septembrie. După această etapă, proiectul poate ajunge la vot în plenul Senatului.
Comisia pentru muncă a dat deja un aviz favorabil, iar Comisia pentru drepturile omului a dat un aviz negativ. Aceste avize sunt consultative. Termenul până la care Senatul trebuie să se pronunțe este 16 octombrie 2026.
Ce se întâmplă acum
În prezent, Codul deontologic al profesiei de psiholog prevede că, atunci când beneficiarul serviciilor de consiliere psihologică sau psihoterapie este minor, intervenția se poate face cu acordul reprezentanților legali. Psihologul trebuie să încerce să obțină și acordul copilului, explicându-i informațiile relevante într-un limbaj potrivit vârstei sale.
Organizațiile care susțin proiectul spun că această regulă poate deveni o barieră pentru adolescenții care vor să ceară ajutor, dar nu pot obține acordul părinților.
„Există adolescenți care își recunosc nevoia de ajutor, sunt capabili să solicite sprijin și ar putea ajunge la un specialist, dar sunt opriți de imposibilitatea obținerii acordului parental”, transmit organizațiile în poziția publică.
Semnatarii dau ca exemple adolescenții cu părinți plecați în străinătate, cei aflați în sistemul de protecție, victimele violenței sau abuzului, mamele minore, adolescenții care se confruntă cu dependențe sau cei ai căror părinți refuză psihoterapia.
Ce ar schimba proiectul
Dacă proiectul va deveni lege în forma propusă, adolescenții de la 16 ani ar putea solicita singuri evaluare psihologică, consiliere sau psihoterapie, după ce un psiholog evaluează dacă pot înțelege această decizie.
Proiectul nu schimbă regulile pentru tratamentele psihiatrice sau prescrierea medicamentelor și le-ar permite elevilor de 16 ani și de 17 ani să se adreseze singuri și cabinetului de asistență psihopedagogică din școală.
Organizațiile cer ca părinții să nu fie informați automat
Una dintre cererile semnatarilor este ca accesul fără acord parental să nu fie însoțit de o regulă prin care părinții să fie informați automat că adolescentul a cerut ajutor.
„Solicităm ca, pe parcursul procesului legislativ, accesul autonom prevăzut de L478/2026 să nu fie golit de efect prin introducerea unei obligații generale de acord sau notificare parentală”, scrie în comunicat.
Organizațiile susțin că o asemenea obligație ar putea descuraja adolescenții să ceară ajutor, mai ales în cazurile în care un părinte este chiar sursa abuzului, violenței sau amenințărilor.
Confidențialitatea nu ar fi însă absolută. Potrivit sursei citate, atunci când specialistul identifică un risc iminent de autovătămare sau de vătămare a altor persoane, abuz sever ori suspiciunea unei afecțiuni care necesită intervenție medicală, se aplică mecanismele de protecție prevăzute de lege și de regulile profesionale.
„Un adolescent de 16 sau 17 ani care își recunoaște suferința și cere ajutor nu ar trebui refuzat din cabinet pentru că nu a reușit să obțină o semnătură”, mai spun organizațiile semnatare.
Prin ce spun tinerii că trec
Potrivit datelor citate de organizații în poziția publică, cercetarea realizată în 2025-2026 de Ring the Changes și Asociația pentru Dezvoltare Activă a implicat 611 tineri. Dintre cei 250 care au răspuns la chestionar, jumătate au indicat că se confruntă cu stres constant. 41,6% au menționat gânduri negative despre ei înșiși, 40% lipsă de motivație, 36,8% anxietate, 33,2% singurătate, 31,6% probleme cu somnul și 30,4% tristețe prelungită. 17 tineri, adică 6,8% dintre respondenți, au menționat gânduri suicidale.
Tinerii au vorbit și despre ce îi împiedică să ceară ajutor: lipsa timpului, rușinea sau teama că vor fi judecați, costurile, lipsa de încredere în specialiști, distanța până la servicii, familia sau comunitatea și lipsa informațiilor.
Unii dintre participanții la consultări au relatat că nu s-au simțit înțeleși sau susținuți de familie ori că discuțiile lor cu specialiști nu au rămas confidențiale.
Poziția publică este semnată, până în prezent, de 42 de organizații și grupuri, printre care Asociația Psihologilor din România, Mental Health for Romania, Centrul FILIA, Centrul de Resurse Juridice, Romanian Angel Appeal, Institutul pentru Studiul și Tratamentul Traumei și Asociația Moașelor din România. Lista rămâne deschisă pentru noi semnatari.