Skip to content

Bruxelles prezintă azi propunerile pentru a face „pilula” extinderii mai ușor de înghițit pentru cei 27

Comisia Europeană își prezintă marți, după luni de întârziere, propunerile menite să calmeze îngrijorările din rândul celor 27 de state membre legate de posibila aderare a unor noi țări la UE, transmite France Presse.

Aceste măsuri de „pre-extindere”, în jargonul de la Bruxelles, vizează în principal să se asigure că Uniunea Europeană este pregătită să facă față șocului unei Europe cu peste 30 de membri.

Patru țări se află mai mult sau mai puțin aproape de linia de sosire pe lista țărilor candidate la aderare: Muntenegru, Albania, Moldova și Ucraina.

Puterea agricolă Ucraina poate crea probleme

Cu toate acestea, dacă lucrurile sunt relativ simple în cazul primelor trei, toate fiind țări mici cu o populație care nu depășește trei milioane de locuitori — ba chiar puțin peste 600.000 în cazul Muntenegrului —, nu același lucru se poate spune despre Ucraina.

Fiind o putere agricolă cu o populație de 40 de milioane de locuitori, devastată de război, integrarea acestei țări în UE se anunță mult mai dificilă.

Prin urmare, Bruxelles are în vedere un set de „clauze de salvgardare”, potrivit unor diplomați, menite să protejeze statele membre actuale atunci când aceste țări vor adera la UE.

Se au în vedere, de exemplu, măsuri privind agricultorii din UE, considerate strategice de mai multe țări, printre care Franța sau Polonia.

Au fost avansate mai multe ipoteze, dintre care una ar consta în excluderea Ucrainei dintr-o parte a Politicii Agricole Comune (PAC), potrivit unor diplomați de la Bruxelles.

Dar nimic nu garantează că acestea vor fi suficiente pentru a înclina balanța. Fiecare nouă aderare trebuie acceptată de toate statele membre și, mai ales, ratificată de parlamentele naționale ale celor 27 de state membre sau prin referendum, ceea ce, în anumite țări, se anunță a fi deosebit de dificil.

„Să nu lăsăm să intre vreun cal troian”

Având în vedere precedentul maghiar, mai multe state membre sunt îngrijorate și de riscul blocării de către un nou venit, ceea ce ar putea paraliza orice inițiativă, chiar dacă aceasta este susținută pe scară largă de o majoritate covârșitoare de țări.

„Trebuie să ne asigurăm că nu lăsăm să intre vreun cal troian”, a declarat astfel în luna august comisarul european pentru extindere, Marta Kos.

„Astfel de măsuri sunt indispensabile, nu doar de dorit. Este crucial pentru a instaura încrederea și unitatea în cadrul Uniunii noastre, astfel încât să putem accepta noi membri”, a adăugat ea.

Ungaria lui Viktor Orban a blocat astfel timp de trei ani mai multe măsuri în favoarea Ucrainei, folosindu-și de fiecare dată dreptul de veto. Victoria lui Peter Magyar la alegerile din aprilie a schimbat situația, dar mai multe state membre doresc mecanisme de protecție.

Limitarea dreptului de veto este un element „important” al mecanismului, a subliniat luni un diplomat la Bruxelles.

Moldova: „Obiectivul nostru este o aderare deplină”

De asemenea, nu se pune problema ca o țară să renunțe la statul de drept sau la valorile comune ale Europei. Pentru astfel de cazuri se au în vedere măsuri de protecție, precum posibile sancțiuni, au indicat diplomații.

Descurajați de propunerile anterioare care constau mai ales în a-i face să aștepte înainte de o ipotetică aderare, țările candidate insistă mai ales asupra obiectivului de atins.

„Pentru noi, este foarte important ca țara noastră să adere la Uniunea Europeană cât mai repede posibil. Iar obiectivul nostru este o aderare deplină”, a reamintit luni prim-ministrul moldovean Vasile Tofan.

Iar pentru a le ajuta să accepte aceste „clauze de salvgardare”, Comisia Europeană va sugera ca aceste țări să adere la anumite politici europene, precum Erasmus sau programele de cercetare.

„Vom propune în curând foi de parcurs pentru țările candidate cele mai avansate”, a promis, la jumătatea lunii septembrie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Aceste patru țări speră să adere la UE înainte de sfârșitul anului 2030, ba chiar încă din 2028 în cazul Muntenegrului.

Astfel, săptămâna viitoare s-ar putea face un nou pas înainte pentru Ucraina și Moldova, dacă până atunci parlamentul ucrainean va adopta anumite reforme.

Foto: Meinzahn | Dreamstime.com