Skip to content
Actualitate

Milorad Dodik, aliatul lui Putin în Balcani și câștigătorul alegerilor din Bosnia-Herțegovina fără a apărea pe buletinul de vot

Viorela Marin
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Alegerile care au avut loc pe 4 octombrie în Bosnia și Herțegovina reprezintă un regres pentru Uniunea Europeană în eforturile sale de a integra țara în rândurile sale. De asemenea, ele consolidează poziția Rusiei și a SUA în Balcani.

  • Într-adevăr, după anunțarea primelor rezultate, câștigătorul serii, sârbul bosniac Milorad Dodik, în vârstă de 67 de ani, liderul Alianței Social-Democraților Independenți (SNSD), i-a mulțumit pentru sprijin lui Vladimir Putin, pe care îl vizitase la Kremlin cu cinci zile înainte de alegeri.
  • Referitor la Donald Trump, Dodik a declarat că, dacă președintele SUA nu ar fi obținut o victorie răsunătoare în al doilea mandat, el și partidul său ar fi astăzi „cadavre politice”.

Milorad Dodik a dominat viața politică a Republicii Srpska, entitatea cu majoritate sârbă care formează Bosnia și Herțegovina împreună cu Federația Bosniacilor și Croaților, de aproape două decenii, notează ziarul spaniol El Pais, citat de Rador Radio România. Criticii săi îl acuză că promovează naționalismul, diviziunile etnice și religioase și menține un sistem corupt pentru a se agăța de putere.

Dodik pledează pentru o mai mare independență a Republicii Srpska, cere desființarea instituțiilor centrale ale țării și consideră Înaltul Reprezentant pentru Bosnia și Herțegovina, post înființat după Acordurile de pace de la Dayton care au pus capăt războiului etnic din Bosnia (1992-1995), un instrument antidemocratic al dominației occidentale.

În discursul său de victorie de duminică seară, el a avertizat: „Nimeni nu ar trebui să ne ceară să ne schimbăm politicile”.

Când s-a încheiat războiul din Bosnia, Dodik cultiva o imagine moderată în ochii țărilor occidentale, deoarece se opunea ultranaționaliștilor lui Radovan Karadzic. Dar, de-a lungul anilor, acțiunile și declarațiile sale au devenit mai radicale. În timp ce Bruxelles-ul solicită consolidarea instituțiilor statului, precum parchetul și sistemul judiciar, ca un pas esențial pentru integrarea țării în UE, Dodik susține contrariul.

Justiția din Bosnia-Herțegovina l-a condamnat în 2025 la un an de închisoare și șase ani de interdicție de a ocupa funcții publice, după ce nu a respectat deciziile Înaltului Reprezentant pentru pace de atunci, germanul Christian Schmidt, și a adoptat legi pe care Schmidt le anulase anterior. Pedeapsa cu închisoarea nu a fost niciodată executată.

Între timp, Statele Unite i-au impus diverse sancțiuni încă din 2017, până când administrația Trump le-a ridicat în 2025. În februarie anul acesta, Dodik a fost primit la Casa Albă de membri ai personalului prezidențial, inclusiv de secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt. Dodik a trecut de la a fi persoana în mare parte izolată de Occident la cea care a reluat dialogul cu Washingtonul.

Mai multe mass-media internaționale, precum Reuters și The Guardian, indică faptul că schimbarea de curs a lui Trump este legată de interesele companiei americane AAFS Infrastructure and Energy. Această firmă, cu puțină experiență în infrastructură, dar cu legături personale cu președintele SUA, a primit provizoriu contractul în Bosnia și Herțegovina pentru construirea conductei de gaze Southern Interconnection, evaluată la 1,5 miliarde de dolari, pentru importul de gaze naturale lichefiate din SUA.

UE a pus sub semnul întrebării lipsa de transparență concurențială în selecția companiei responsabile de proiect, potrivit Reuters.

Sub supravegherea atentă a lui Putin și Trump

Numele lui Dodik nu figura pe niciunul dintre buletinele de vot, dar afișe cu fotografia sa erau lipite peste tot în Republica Srpska. Iar Dodik a transformat alegerile într-un fel de plebiscit la adresa sa.

A jubilat când a văzut rezultatele inițiale. Prezența la vot a scăzut cu opt puncte procentuale față de 2022, stabilizându-se la doar 42%. Dar își plasase candidații în pozițiile dorite. Savo Minic, ministrul Agriculturii și un apropiat al lui Dodik, a fost declarat câștigător al cursei prezidențiale din Republica Srpska. Iar Zeljka Cvijanovic, actuala reprezentantă a Serbiei în președinția tripartită a țării, a obținut 55,4% din voturi și și-a asigurat realegerea.

În culise, Dodik va continua să modeleze viitorul țării, sub supravegherea atentă a lui Putin și Trump, notează El Pais.

Între timp, rezultatele oficiale indică faptul că președinții vor fi un bosniac musulman moderat de stânga (Denis Becirovic), o naționalistă sârbă, pro-rusă (Zeljka Cvijanovic) și o naționalistă croată (Darijana Filipovic).

Dar cea mai exultantă persoană din noaptea alegerilor a fost Milorad Dodik. Iar una dintre primele țări care l-au felicitat a fost Israelul, prin intermediul ministrului său de Externe, Gideon Saar.