INTERVIU Un american republican din New York, fost consilier al lui Trump, îl descrie pe Nicușor Dan drept „unul dintre cei mai perspicace lideri europeni când vine vorba despre relația cu Statele Unite”
„Suntem obișnuiți să vorbim despre prieteni și aliați. Cred că Trump nu gândește așa”, spune James Jay Carafano, fost consilier al lui Donald Trump și o voce influentă a conservatorilor americani, într-un interviu pentru publicul HotNews.
„România este un exemplu de țară europeană care procedează corect”, spune James Jay Carafano, de la fundația conservatoare Heritage Foundation.
„În România lucrați cu hotărâre pentru a reduce datoria publică. Există în continuare, evident, probleme structurale foarte importante: aveți mult prea multe companii de stat și mult prea multă ineficiență. Aceste probleme trebuie rezolvate și numai un guvern stabil le poate aborda cu adevărat”, afirmă consilierul republican.
Ce spune el despre George Simion, Nicușor Dan și domeniile economice ale cooperării României cu SUA.
Dacă alegeți să deveniți membru al HotNews Premium, veți sprijini jurnalismul independent.
Nu «cumpărați» o lună sau un an de abonament, ci contribuiți la un serviciu de vigilență publică de care beneficiem împreună, în comunitățile noastre.
HotNews a mers în Statele Unite și a discutat cu personalități americane și cu români din SUA, de diverse orientări și profesii. Sunt compatrioți antreprenori, profesori, magistrați și oameni de știință. Unii români îl susțin pe președintele Trump, alții nu. Toate opiniile lor, avizate, crede că sunt valoroase pentru a descrie relația SUA – România în termeni realiști.
Cine este James Jay Carafano
James Jay Carafano a fost militar timp de 25 de ani în armata americană, apoi a condus echipa de apărare și politică externă a Heritage Foundation, organizație conservatoare influentă în ambele mandate ale administrației Trump. Astăzi, este consilier principal al președintelui fundației Heritage.
James Jay Carafano. Foto: Samuel Corum / Getty images / Profimedia
James Jay Carafano l-a consiliat pe Donald Trump în prima campanie electorală și a făcut parte din echipa care a pregătit preluarea puterii după victoria din 2016. Administrațiile republicane au preluat propuneri de la Heritage Foundation și au numit oameni din organizație în funcții importante, iar Donald Trump a pus în practică mai multe dintre propunerile lor, în al doilea mandat.
HotNews a discutat cu Carafano la New York.
„Există alți lideri europeni care ies mai mult în evidență și în titlurile de presă. Dar, când vine vorba despre munca de zi cu zi…”
HotNews:Domnule Carafano, v-ați întâlnit cu președintele Nicușor Dan în America. Care este cel mai dur mesaj despre Washington pe care credeți că încă trebuie să-l audă? James Carafano: Cheia acestei relații este să înțelegi că administrația Trump este foarte pragmatică. Este cu adevărat interesată de cei care vor să lucreze cu SUA, dar care înțeleg că trebuie să depună și ei eforturi. Așadar: ce ai tu de câștigat și ce am eu de câștigat?
De exemplu, în ceea ce privește susținerea unei prezențe militare americane mai ample în România, cred că românii sunt alături de statele baltice și de Polonia în felul în care își argumentează poziția: de ce este acest lucru bun pentru România și de ce este bun pentru SUA?
În privința acordurilor economice, a mineralelor critice și a altor investiții, cred că România a avut o abordare foarte proactivă. La fel și în privința infrastructurii, cum ar fi portul Constanţa, și a lucrurilor pe care le putem face împreună.
O spun cu toată sinceritatea: există alți lideri europeni care ies mai mult în evidență și apar mult mai des în titlurile de presă. Dar, când vine vorba despre munca de zi cu zi, despre cum să construiești relația cu SUA și să obții rezultate pozitive, cred că preşedintele Nicuşor Dan a înțeles mecanismul la fel de bine ca oricare dintre ei.
Cred, de fapt, că președintele este unul dintre cei mai perspicace lideri europeni când vine vorba despre relația cu Statele Unite.
„Românii au făcut asta sistematic, fără zgomot, dar cu hotărâre. S-a văzut”
– Anul trecut ați venit la București și v-ați întâlnit cu președintele și cu mai mult de jumătate dintre membrii Guvernului. Ce le-ați spus în discuțiile private că trebuie să schimbe România și, un an mai târziu, încă nu s-a schimbat? – Nu știu dacă au făcut schimbări pentru că le-am spus eu, dar mesajul meu a fost acesta: cheia relației cu SUA este să fii pragmatic, proactiv, constructiv și să te implici. Nu aștepta ca Statele Unite să vină și să spună: „Iată ce vreau să faci”. Și nici nu te duce la americani să-i întrebi: „Ce vreți?”. Du-te și spune: „Iată ce credem că putem face împreună, ca țări”.
În ultimul an, românii au făcut exact asta, sistematic, fără prea mult zgomot, dar cu multă hotărâre. Și cred că acest lucru s-a văzut în relația bilaterală. Cred că SUA consideră România unul dintre aliații de încredere și constructivi din Europa Centrală.
Vorbim cu toții despre Polonia. Polonia primește multă atenție, este o țară mare, este cea mai mare economie din Europa (din Europa Centrală şi de Est, potrivit datelor Eurostat, n.r.). Dar, când vine vorba despre țările pe care Statele Unite se pot baza, România este în fruntea listei.
„Nu e vorba de a da unei străzi numele lui Donald Trump…”
– România își dorește foarte mult atenția Washingtonului. Dar avem doar acces sau influență reală? – La Washington, lucrurile funcționează astfel: ai acces doar dacă ai influență. Mulți se uită la exemplul lui Shinzo Abe, liderul Japoniei, poate primul lider mondial care a construit cu adevărat o relație puternică cu președintele Statelor Unite. Și toată lumea spune: trebuie să facem ce a făcut Abe.
Așa că oamenii se concentrează pe lucrurile de imagine: Abe a spus lucruri frumoase despre Trump și a jucat golf cu el. Dar ceea ce a consolidat cu adevărat relația a fost faptul că Abe a venit în Statele Unite și a spus foarte deschis, fiind poate unul dintre primii lideri mondiali care au făcut asta: „Vreau să lucrez cu dumneavoastră. Ce putem face împreună? Am o viziune asupra lucrurilor pe care cred că le putem face împreună”.
Nu este vorba despre a da unei străzi numele lui Donald Trump.
Beneficiile ambelor țări
– În Bucureşti se construieşte un parc… – Exact, exact. Și nici măcar despre a spune lucruri frumoase despre el. Este vorba despre a face împreună lucruri care aduc beneficii ambelor țări. Și cred că România a lucrat foarte mult în această direcție.
Ce-l impresionează: „Nu aveţi guvern, nici alegerile nu rezolvă ceva, dar reuşiţi…”
– Din perspectiva dumneavoastră, ce simțiți că își dorește România de la relația cu Washingtonul? – Cred că agenda este destul de clară. Evident, cooperarea militară, utilizarea comună a bazelor militare și securitatea colectivă sunt în fruntea listei.
Apoi, cu siguranță, infrastructura. Începând cu portul și continuând cu dezvoltarea conexiunilor din interiorul țării, astfel încât Marea Neagră să devină cu adevărat o autostradă pentru Europa de Est.
„Potențial în agricultură”
Apoi trebuie să vorbim despre dezvoltarea sectorului energetic, despre dezvoltarea digitală și despre alte forme de dezvoltare economică.
Cred că există mult potențial în relația dintre Statele Unite și România și în agricultură, și în valorificarea resurselor de apă. Toate acestea sunt deja pe agendă. Cred că și energia nucleară este pe agendă.
„România este un exemplu de țară europeană care procedează corect”
Așadar, cred că românii au luat foarte în serios mesajul despre cum să lucreze cu Statele Unite. România este un exemplu de țară europeană care procedează corect. Și trebuie să spun că este cu adevărat remarcabil că toate acestea sunt realizate de o țară care are una dintre cele mai haotice situații politice interne din Europa.
Nu reușiți să formați un guvern, nu reușiți să desemnați un premier, nici alegerile nu prea par să rezolve ceva, pentru că nu cred că schimbă mare lucru. Și, în ciuda acestui haos politic, aveți un minister de Externe, un minister de Finanțe și o Administrație Prezidențială care merg înainte și fac lucrurile să funcționeze. Este, într-adevăr, destul de impresionant.
„Prea multe companii de stat şi mult prea multă ineficienţă”
– Ați menționat mai multe direcții de cooperare. Dar pentru cooperare trebuie să existe şi garanții. În urmă cu câteva luni, ați avertizat că România are nevoie de stabilitate politică. În ce moment credeți că instabilitatea poate începe să afecteze credibilitatea României la Washington? – Statele Unite sunt mai puțin preocupate de componența Guvernului și mai mult de rezultatele pe care acesta le obține. Iar românii avansează pe multe fronturi, în multe domenii.
Lucrați cu hotărâre pentru a reduce datoria publică. Există în continuare, evident, probleme structurale foarte importante: aveți mult prea multe companii de stat și mult prea multă ineficiență. Aceste probleme trebuie rezolvate și numai un guvern stabil le poate aborda cu adevărat. Deocamdată, Guvernul produce rezultate, iar asta contează pe termen scurt.
Pilonii în viziunea lui James Carafano: „Uniunea Europeană, NATO și Statele Unite”
Cred că evaluarea din SUA – aceasta este evaluarea mea personală și probabil că este împărtășită în mare măsură și în administrație – este că, în ciuda întregului haos politic, se va ajunge la un guvern a cărui politică se va sprijini, în esență, pe trei piloni: Uniunea Europeană, NATO și Statele Unite. Cred că aceasta va fi baza. Și cred că orice guvern care va rezista pe termen lung va urma acest model.
Mizăm pe acest deznodământ. Iar evaluarea americană este că acesta reprezintă cel mai stabil și mai productiv plan de succes pe termen lung, nu doar din perspectiva intereselor americane. Nu poți merge pe ideea: „Nu ne pasă de UE”, „O să mințim Statele Unite” sau „Ne apără NATO”.
Trebuie să investești în toate trei în egală măsură. Fiecare are puncte forte și puncte slabe, dar, împreună, îți oferă calea cea mai solidă în materie de securitate, creștere și stabilitate.
Iar aceasta, prietene, este adevărata definiție a autonomiei strategice. Oamenii cred că autonomia strategică înseamnă „putem face orice vrem” sau „nu avem nevoie de nimeni”. Este complet fals. Autonomia strategică înseamnă să iei cele mai bune decizii în interesul țării tale.
„Nicuşor Dan este probabil cel mai tăcut și mai rezervat lider pe care l-am întâlnit vreodată”
Pentru o țară de dimensiuni medii, precum România, cea mai bună modalitate de a-și proteja suveranitatea și perspectivele de creștere este să aibă parteneriate stabile, în care fiecare partener aduce ceva și care pun în valoare avantajele țării.
Așadar, UE, SUA și NATO reprezintă o formulă care se potrivește României, datorită poziției sale geografice, a economiei și a situației sale de securitate. Cred că i se potrivește foarte, foarte bine.
Și trebuie să vă spun ceva despre președintele dumneavoastră: nu cred că există cineva în țară care să înțeleagă aceste lucruri mai bine decât el.
Este interesant că suntem atât de fascinați de Meloni, pentru că are o personalitate atât de puternică, de Viktor Orbán și de alți lideri.
Dar eu am întâlnit mulți lideri mondiali. Nicuşor Dan este probabil cel mai tăcut și mai rezervat lider pe care l-am întâlnit vreodată. Și totuși, trebuie să vă spun că, din perspectivă geopolitică – și cred că și în privința politicii interne –, înțelege cu adevărat ce trebuie făcut pentru ca România să aibă succes.
„Să vă distanţaţi de Meloni!”
– Așadar, cooperare cu UE, cu NATO și cu SUA. Dar în România există și o dezbatere despre ce ar trebui să prioritizăm: cooperarea în cadrul UE sau cooperarea cu SUA. – Vă dau un exemplu foarte bun. Cred că UE greșește complet în continuare în privința politicii energetice. Decarbonizarea este o prostie totală. O politică energetică dictată de schimbările climatice este un eșec total. Prioritatea trebuie să fie energia din abundență, disponibilă și la prețuri accesibile.
În acest domeniu, cred că SUA și România au poziții mult mai apropiate. Și cred că aici trebuie, într-o anumită măsură, să vă distanțați de Meloni.
Despre migrație
Politica privind migrația este un alt exemplu. Frontierele deschise sunt un dezastru. Tocmai am văzut în Suedia o situație în care, efectiv, raportul de putere din țară s-a schimbat din cauza unei populații stabilite acolo de mai puțin de un an, care nu are nicio miză în viitorul acelei țări și care, în cea mai mare parte, va beneficia de ajutoare sociale. Iar acești oameni tocmai au decis cine va guverna. Nu este o situație pe care vreo țară europeană ar trebui să o privească cu entuziasm.
(Se referă la faptul că pe 15 septembrie, parlamentarul conservator suedez Fredrik Kärrholm scria în publicația britanică The Spectator că aproximativ 200.000 de persoane primiseră cetățenia suedeză în legislatura precedentă și că, în scrutinul parlamentar foarte strâns din 13 septembrie, voturile lor ar fi putut înclina balanţa. Este o interpretare politică; articolul nu susține că persoanele respective sosiseră în Suedia cu mai puțin de un an înainte. La alegerile parlamentare pot vota numai cetățenii suedezi, iar regula pentru naturalizare prevede cel puţin cinci ani de rezidență, termen majorat la opt ani din iunie 2026, cu anumite excepții, potrivit Agenției Suedeze pentru Migrație, n.r.).
„Dacă vă doriți investiții străine directe, Statele Unite reprezintă o sursă uriașă de astfel de investiții”
– Noi nu avem încă o problemă cu imigrația. – Pentru că, după părerea mea, România a adoptat o poziție foarte corectă în această privință. (România permite în continuare imigrația legală pentru muncă: Guvernul a stabilit pentru 2026 un contingent de 90.000 de lucrători străini nou-admiși pe piața muncii, față de 100.000 în 2025. Autoritățile aplică, separat, măsuri de combatere a migrației ilegale, n.r.)
Există, așadar, domenii în care UE va fi, evident, cadrul în care trebuie să lucrați. Și există altele în care Statele Unite sunt partenerul vostru firesc.
De exemplu, dacă vă doriți investiții străine directe, Statele Unite reprezintă o sursă uriașă de astfel de investiții. Apoi există, evident, lucruri care țin de situația specifică a României. Apartenența la NATO, de exemplu, face din România un partener de securitate mult mai atractiv pentru Statele Unite.
Nu cred că „echilibru” este cuvântul potrivit. Gândiți-vă la o trusă de unelte: atunci când construiești ceva, există lucruri pentru care ai nevoie de ciocan și lucruri pentru care ai nevoie de șurubelniță. Un adevărat om de stat știe ce unealtă să aleagă pentru fiecare sarcină. Așa trebuie gestionate relațiile cu Statele Unite, NATO și Uniunea Europeană.
Citește și partea a doua a interviului cu James Jay Carafano, în care republicanul spune că „felul în care românii au gestionat alegerile a fost deplorabil, dar SUA sunt hotărâte să meargă mai departe”.