„Trebuie să fiți la fel de hotărâți ca noi să vă apărați țara. Ar trebui să fiți chiar mai hotărâți”, spune James Jay Carafano un republican american, fost consilier al lui Donald Trump și în prezent consilier al fundației conservatoare Heritage Foundation. HotNews l-a intervievat la New York, într-un ciclu de discuții cu americani și români stabiliți în SUA, despre relația dintre America și România.
Poți să-ți faci „oricâți prieteni dorești în mișcarea MAGA”, dar degeaba fără „o relație cu administrația”, crede Carafano.
„Ascensiunea sentimentelor și a mișcărilor populiste nu se explică doar prin faptul că unii sunt plătiți de ruși – deși unii chiar sunt. Dar trebuie să înţelegem că oamenii sunt, pur şi simplu, nemulțumiți”.
„Așadar, nu este suficient să spui: „Oamenii aceia au legături cu rușii, deci nu-i votați”. Lăsați asta! Trebuie să le dați oamenilor un motiv să vă voteze”. Ce crede James Carafano că poate să facă guvernul de la București ca să „elibereze potențialul economic al țării”.
HotNews a mers în Statele Unite și a discutat cu personalități americane și cu români din SUA, de diverse orientări și profesii. Sunt compatrioți antreprenori, profesori, magistrați și oameni de știință. Unii români îl susțin pe președintele Trump, alții nu. Toate opiniile lor, avizate, crede că sunt valoroase pentru a descrie relația SUA – România în termeni realiști.
„Probabil că situația a fost complicată și de faptul că mai multe lucruri erau adevărate în același timp”
– Domnule James Carafano: A existat însă un moment în care această cooperare a fost pusă sub semnul întrebării. La începutul lui 2025, dumneavoastră vorbeați despre ingerința Rusiei în alegerile din România, iar câteva zile mai târziu vicepreședintele JD Vance prezenta cazul României drept un eșec al democrației, invocând anularea alegerilor. Privind retrospectiv, ce a înțeles cu adevărat Washingtonul despre ceea ce s-a întâmplat cu alegerile din România? – James Carafano: Primul și cel mai important lucru este că Statele Unite consideră România un aliat important. În SUA au existat multe controverse și multe opinii diferite despre ceea ce se întâmpla în România. Probabil că situația a fost complicată și de faptul că mai multe lucruri erau adevărate în același timp.
James Carafano Foto: Profimedia
Se amestecau rușii? Da. A fost Guvernul ineficient în gestionarea situației? Da. A existat multă dezinformare pe acest subiect? Da. Încerca toată lumea să profite politic? Da. Toate acestea sunt adevărate în același timp.
Care crede că a fost semnalul Americii
Dar Statele Unite erau în mod clar hotărâte să meargă mai departe. De aceea, a doua zi după alegeri, președintele Trump l-a felicitat pe președinte. A desemnat imediat și un candidat pentru postul de ambasador. Acesta a fost semnalul Americii: vom merge mai departe, indiferent de tot acest proces.
Realitatea este că există ingerință rusă în România. Toată lumea știe asta. Trebuie să existe transparență în această privință. Guvernul precedent a avut mari dificultăți în a face acest lucru.
„Vom trăi într-o lume a războiului hibrid. Rușii vor încerca mereu să influențeze alegerile”
Chiar și acum, deși Guvernul a făcut multe analize, încă nu a reușit cu adevărat să le publice, din cauza dezacordurilor din interiorul său.
Dar acest lucru este important. Vom trăi într-o lume a războiului hibrid. Rușii vor încerca mereu să influențeze alegerile. Vor încerca să mituiască oameni. Vor încerca să facă tot felul de lucruri. Asta nu se va schimba niciodată. Iar oamenii vor exploata politic aceste situații, fie că îi avantajează, fie că îi dezavantajează. Aceasta este realitatea lumii în care trăim.
„Cred că românii recunosc că au eșuat și că și-au dezamăgit cetățenii”
Cred că felul în care românii au gestionat alegerile a fost deplorabil, indiferent ce părere ai despre ele. Cred că toată lumea este de acord cu asta. Cred că românii recunosc că au eșuat și că și-au dezamăgit cetățenii.
În realitate, două lucruri sunt adevărate în același timp. Primul: rușii încearcă în mod obișnuit și constant să intervină în politica internă și în economia țărilor europene, în propriul avantaj, și nu se opresc niciodată. Acesta este un fapt.
De ce spune că a crescut populismul: „Nu se explică doar prin faptul că unii sunt plătiţi de ruşi”
Al doilea: ascensiunea sentimentelor și a mișcărilor populiste nu se explică doar prin faptul că unii sunt plătiți de ruși – deși unii chiar sunt. Dar trebuie să înţelegem că oamenii sunt, pur şi simplu, nemulțumiți.
Mișcările populiste și orientarea spre dreapta sunt tot mai puternice în Europa pentru că oamenii simt că guvernele nu produc rezultate. Atât în Europa, cât și în Statele Unite, politica partidelor și așteptările alegătorilor merg în direcții opuse.
„Lăsați asta!”
Avem o politică foarte, foarte conflictuală. Pentru partide, disputa este ideologică. Pentru alegători, nu este. Alegătorii vor un singur lucru: bună guvernare și rezultate. Toți ceilalți se ceartă despre stânga și dreapta, iar alegătorii spun: „Faceți ceva care să funcționeze”. Și nu cred că acest lucru trebuie pierdut din vedere.
Așadar, nu este suficient să spui: „Oamenii aceia au legături cu rușii, deci nu-i votați”. Lăsați asta! Trebuie să le dați oamenilor un motiv să vă voteze, iar motivul trebuie să fie că le faceți viața mai bună și că îmbunătățiți situația țării.
România trebuie să le facă pe amândouă. Trebuie să obțineți rezultate. Nu este suficient să spuneți: „Aceștia sunt susținuți de ruși, nimeni nu-i va vota și ei nu contează”.
„Preşedintele Trump a fost pregătit să meargă mai departe după alegerile din România”
Donald Trump. Foto: Sipa USA / Profimedia
– Ați descris România drept un punct de sprijin al flancului sud-estic al NATO. Uneori însă, această importanță strategică nu pare să se traducă în greutate politică la Washington. Credeți că momente precum anularea alegerilor au contribuit la această situație? – Sincer, cred că faptul că președintele Trump a fost pregătit să meargă mai departe după alegeri arată tocmai că recunoaștem importanța strategică a României. Nu cred că aceasta a fost vreodată pusă sub semnul întrebării.
Preocuparea mea era cum putem face acest parteneriat mai puternic. Iar efortul trebuia să înceapă la București.
În ultimul an, am văzut un efort foarte sincer al Guvernului în această direcție. Așa că eu cred că suntem într-o situație foarte bună. Dacă ar fi să fac un clasament al partenerilor europeni ai Americii, aș pune România în primii cinci.
Despre George Simion: „Nu e de ajuns să porţi o şapcă MAGA”
– George Simion s-a aliniat deschis, din punct de vedere ideologic, cu Donald Trump și cu mișcarea MAGA, în timp ce Nicușor Dan provine dintr-o tradiție politică foarte diferită. Contează această afinitate ideologică la Washington? – Pentru președinte, nu contează. Nu îți faci prieteni în administrația Trump doar pentru că îmbraci un tricou MAGA și porți o șapcă MAGA. Ce aduci concret? Chiar dacă ești în opoziție, ce poți oferi în beneficiul Statelor Unite?
George Simion în campania pentru alegerile prezidențiale din noiembrie 2024. Foto: Daniel Mihăilescu / AFP / Profimedia
Poți să mergi la toate reuniunile CPAC (Conservative Political Action Conference, în traducere Conferința de Acțiune Politică Conservatoare, este un eveniment care reunește politicieni, activiști și personalități ale mișcării conservatoare, inclusiv susținători ai lui Trump, n.r.) pe care le dorești, să petreci timp la Mar-a-Lago și să faci toate selfie-urile pe care le vrei. Dar, dacă nu aduci ceva valoros pentru Statele Unite, nu vei primi acea atenție.
„Mai ales în politica externă, mișcarea conservatoare americană este aproape ca Vestul Sălbatic. Avem poziții foarte diverse”
Una dintre marile diferențe dintre Partidul Democrat și Partidul Republican este că, în Partidul Democrat, obiectivul este conformitatea ideologică. Toată lumea trebuie să fie de acord, din punctul lor de vedere. De exemplu, trebuie să urâm cu toții Israelul. Trebuie să ne placă tuturor ideea ca niște copii să fie transsexuali. Trebuie să-i iubim pe imigranții ilegali.
Partidul Republican este diferit. Nu există această presiune pentru uniformitate ideologică, pentru că ar destrăma partidul. Acest lucru este valabil mai ales în politica externă. Mulți oameni au multe idei diferite. Dar, în cele din urmă, cu toţii ne strângem în jurul președintelui. Am văzut asta în cazul Iranului. Am văzut-o în cazul războiului din Ucraina.
Trebuie să înțelegeți că, mai ales în politica externă, mișcarea conservatoare americană este aproape ca Vestul Sălbatic. Avem poziții foarte diverse.
Poți să-ți faci „oricâți prieteni dorești în mișcarea MAGA”, dar degeaba fără „o relație cu administrația”
Din perspectivă strategică, dacă vrei cu adevărat să construiești un parteneriat cu Statele Unite, este foarte bine să ai oricâți prieteni dorești în mișcarea MAGA. Dar, dacă nu ai construit o relație cu administrația într-un mod pe care aceasta îl consideră valoros, e degeaba.
La câte reuniuni CPAC a fost șefa guvernului Japoniei (Sanae Takaichi s-a întâlnit cu Trump în octombrie 2025 și martie 2026, n.r.)? La niciuna. La câte mitinguri ale lui Trump a fost? La niciunul. De câte ori a fost văzută umblând în cercurile MAGA? Niciodată. Câte interviuri a dat în care-l laudă pe Trump? Niciunul.
Și totuși, are cel mai puternic parteneriat, iar conservatorii americani o consideră un simbol. De ce? Pentru că a construit un parteneriat cu SUA.
Cum descrie relația dintre MAGA și conservatorism
– Spuneți că, în cele din urmă, toată lumea se strânge în jurul președintelui. Și, pentru că vă considerați parte a mișcării conservatoare americane, vreau să vă întreb: MAGA reprezintă astăzi cea mai mare parte a conservatorismului american? – Aș spune că MAGA reprezintă o parte importantă a mișcării conservatoare. Nu reprezintă întreaga mișcare.
Am spus acest lucru la ambele alegeri câștigate de Trump: niciun republican nu poate câștiga președinția Statelor Unite fără alegătorii MAGA. Dar alegătorii MAGA nu sunt suficienți pentru a câștiga președinția Statelor Unite.
Când încerci să definești nucleul MAGA, nici oamenii din interiorul mișcării nu sunt de acord asupra lui. Fiecare spune: „Eu cred că asta înseamnă”. Fiecare are propria definiție.
Despre apărarea României fără „vână” românească: „Așa ceva nu funcționează”
– Susțineți că „America first” (America pe primul loc, n.r.) nu înseamnă izolaționism. Dar, privite din Europa de Est, garanțiile de securitate americane pot părea uneori tot mai condiționate. Pe ce se mai poate baza România, fără rezerve, din partea SUA? – Dar ele sunt condiționate! Sunt condiționate de faptul că ambele părți își respectă angajamentele.
Răspunsul sincer este că Statele Unite nu pot fi mai interesate și mai implicate în securitatea voastră decât sunteți voi. Așa ceva nu funcționează. Trebuie să fiți la fel de hotărâți ca noi să vă apărați țara. Ar trebui să fiți chiar mai hotărâți.
Trump nu urmărește să abandoneze Europa. Și nici să pună Europa să facă lucruri pentru el. Își dorește un parteneriat serios, în care ambele părți să fie la fel de implicate.
„Spiritul umanitar” al lui Donald Trump
Dacă ascultați discursul președintelui de la Națiunile Unite, cred că este foarte interesant. După părerea mea, și-a arătat pe deplin latura umană. Bineînțeles că susține „America pe primul loc”. Bineînțeles că va investi în Statele Unite. Dar este un om cu un puternic spirit umanitar. Vrea să trăiască într-o lume în care tuturor oamenilor le este mai bine. Și este bucuros să colaboreze cu alții pentru a atinge acest obiectiv.
Asta nu înseamnă să fii globalist. Nu avem nevoie de o lume unită în care cineva ne spune ce să facem. Avem nevoie de o lume în care oamenii sunt dispuși să lucreze împreună pentru a realiza lucruri bune. Trump a spus de mai multe ori că este foarte dispus să facă asta. Și cred că până și europenii recunosc astăzi acest lucru.
„Suntem obişnuiţi să vorbim despre prieteni şi aliaţi. Nu cred că Trump gândeşte aşa”
Securitatea colectivă este infinit mai bună astăzi decât era înainte să preia mandatul. Dacă vorbiți cu oamenii din Orientul Mijlociu, veți vedea că sunt mult mai optimiști în privința posibilității de a-și construi un viitor, datorită sacrificiilor făcute de Statele Unite. Am văzut o schimbare totală în America Latină. Avem parteneriate în întreaga Asie.
Și tocmai am încheiat acest acord uriaș în Groenlanda. Așadar, în aproape toate regiunile lumii, Trump încearcă să facă lumea mai bună pentru Statele Unite. Dar face acest lucru în parteneriat cu ceilalți.
Este un lucru pe care cred că oamenii încep să-l înțeleagă cu adevărat. Suntem obișnuiți să vorbim despre prieteni și aliați. Nu cred că Trump gândește în acești termeni. Pentru el, contează cei care au un interes direct în reușita unui proiect: eu am un interes ca acesta să reușească, tu ai un interes ca acesta să reușească.
Dacă ai un interes direct în succesul lui Trump, el te privește favorabil. Dacă ești aliat, poți spune doar: „Suntem aici, alături de voi”. Dar un partener cu o miză reală își asumă și riscuri. Dacă și tu, și eu avem ceva de câștigat și ceva de pierdut, atunci putem lucra împreună.
„România este un loc foarte bun în care să trăiești”
-Credeți că ne respectăm angajamentele în Marea Neagră și în apărarea flancului estic? Un exemplu pot fi dronele rusești care pătrund în spațiul aerian al României. Una dintre ele chiar a lovit un bloc de locuințe… -Dar am văzut și România doborând drone. E foarte bine! Sincer, principalul lucru care ține România pe loc astăzi, fără îndoială, nu este legat de angajamentele sale de securitate. Este vorba despre economie și demografie. Pur și simplu, aveți prea multe companii de stat și un sector public prea mare pentru a avea o economie cu adevărat prosperă.
Iar aici se află și o parte din răspunsul la problema demografică. Aveți o diasporă foarte mare. România este un loc foarte bun în care să trăiești. Dacă economia prinde avânt, oamenii se vor întoarce în România.
„Aveţi prea multe companii de stat. Trebuie să eliberați potențialul”
Dar trebuie să eliberați potențialul economiei. Iar singura modalitate de a face asta este să reformați substanțial sectorul companiilor de stat. Să implicați cu adevărat sectorul privat și să creați condiții pentru creștere. Asta e ceea ce împiedică România să ajungă în prima ligă.
Și Polonia are un sector mare al companiilor de stat, care i-a creat probleme. Dar Polonia este mult, mult mai mare decât România. Are o populație mult mai numeroasă și o economie mult mai mare. România nu-și poate permite ineficiențele unei economii care se mișcă greu. Trebuie să-i eliberați potențialul. Asta o împiedică să intre în prima ligă, nu doar ca aliat al Americii, ci și din punct de vedere economic.
