Pot fi băgate cipuri în corpul uman prin intermediul vaccinurilor? De unde a pornit această conspirație anti-Bill Gates

Am stat de vorbă cu fizicianul Cristian Presură despre una dintre cele mai răspândite teorii ale conspirației din perioada pandemiei COVID-19: implantarea cipurile în corpurile oamenilor prin intermediul vaccinurilor.

După cum era de așteptat, pandemia COVID-19 a contribuit la răspândirea teoriilor conspirației în toată lumea. Iar una dintre acestea, care a scos oameni în stradă inclusiv în România, se referă la implantarea cipurilor în corpuri prin intermediul vaccinurilor. Iar responsabil pentru această malefică tentativă de a controla omenirea ar fi nimeni altul decât Bill Gates.

Teoria este cu atât mai actuală acum, având în vedere că Neuralink, una dintre companiile lui Elon Musk, a prezentat de curând cum porcului Gertrude i-a fost implantat un cip în creier.

Ca să înțelegi mai bine ce au făcut cercetătorii cu Gertrude, îți recomand să te uiți la videoclipul explicativ făcut de fizicianul Cristian Presură, care a explicat pe înțelesul tuturor pe canalul său de YouTube ce se întâmplă cu Gertrude și cipul ei:

Tot cu fizicianul Cristian Presură, care a demontat mai multe fake news-uri de-a lungul timpului, inclusiv despre teoriile conspiraționiste cu privire la tehnologia 5G, am vorbit despre implantarea unor microcipuri în corpul uman în timpul procesului de vaccinare și despre cum ar putea un microcip implantat în corpul nostru să ne controleze.

Cât de mic poate fi un microcip? Adică, ar putea fi introdus în corpul uman în timpul unui vaccin?

Cristian Presură: Depinde ce înțelegem prin cuvântul „microcip”. Dicționarul explicativ al limbii române ne spune că un microcip este „un semiconductor de mici dimensiuni în care este sau urmează a fi inserat un circuit integrat.”

În cazul nostru este vorba de microcipurile numite RFID, care sunt construite special pentru a stoca, prelucra și transmite informații la distanță (ele sunt integrate în unele dintre obiectele pe care le cumpărăm de la magazin). Cele mai mici astfel de microcipuri construite azi ating dimensiuni de 0,1 mm x 0,1 mm și câțiva micrometri grosime. Dacă pentru vaccinare se folosește o seringă, dimensiunile mici i-ar permite, în principiu, să treacă prin acul seringii.

Nu am însă cunoștința ca cineva sa fi implantat în pielea umană astfel de microcipuri foarte mici, folosind seringi. Dacă s-ar încerca, din cauza dimensiunilor mici ale microcipului, acesta ar trebui implantat aproape de suprafața pielii atunci cand este injectat, pentru a putea fi citit de la o distanță de câțiva centimetri cu un aparat special construit.

În plus, microcipul ar trebui protejat cu un strat biocompatibil pentru a fi separat de mediul biologic și a nu crea efecte adverse (infecții, etc.), ceea ce îl va face mai mare.

Pentru animale există microcipuri RFID care sunt introduse cu seringa, doar că, din cauza problemelor de mai sus și a altora adiționale, ele ajung să aibă un diametru de peste un milimetru și o lungime de până la un centimetru. Desigur, introducerea unor lucruri adiționale în vaccin fără a urmări procedurile etice în vigoare (informare, consimțământ, etc.) este împotriva legii.

Se poate, din punct de vedere științific, ca un microcip introdus în corpul uman să facă ceva? Adică, să culeagă date despre starea de sănătate a persoanei, să transmită locația exactă în care se află fiecare persoană, să comunice cu alte dispozitive pentru transferul de date?

La ora actuală, microcipurile RFID sunt construite doar pentru a stoca informație. Există persoane care își fac implanturi cu microcipuri RFID pentru a se identifica automat și rapid, de exemplu. Pentru a culege informații de sănătate, unele dintre ele foarte utile pacienților (glicemia de exemplu), microcipurile RFID au nevoie de sisteme adiționale de senzori și unități de masură adecvat construite, inclusiv de o baterie pentru a genera energie.

Astfel de microcipuri au de obicei dimensiuni de ordinul a unui centimetru, deci nu pot fi aduse în corp prin intermediul unui ac de seringă.

La fel se întâmplă și cu acele microcipuri care ar măsura locația exactă (pe baza semnalelor GPS să spunem) și care ar vrea sa transmită activ informația. Ele au nevoie de senzori de locație GPS, baterii de lungă durata și antene puternice pentru a transmite semnalul la distanțe mari. Vorbim iarăși de construcții de ordinul a unui centimetru, dacă luăm în calcul și bateria.

S-ar putea ca, dacă un microcip este introdus în organism, să „controleze” oamenii, așa cum spun unii adepți ai teoriei conspirației?

Pentru a „controla” oamenii ar fi necesar ca microcipurile să aibă tehnologia adecvată și să fie introduse direct în creier. Vorbim atunci de implanturi, cum sunt cele pentru bolnavii de epilepsie sau cei care suferă de boala lui Parkinson. Pe lângă faptul că au dimensiuni considerabil mai mari (de ordinul centimetrului), astfel de implanturi nu pot „controla” gândurile oamenilor, deși pot interfera cu anumite procese neuronale (de aceea sunt și folosite).

Motivul este simplu: niciun cercetător nu poate încă defini precis structura neuronala și codul folosit de creier pentru a crea un gând sau altul. În plus, creierul are aproape o sută de miliarde de neuroni care ar trebui „controlați” individual.

De unde credeți că le-a venit ideea celor care spun că Bill Gates vrea să implanteze microcipuri în oameni, pentru a-i controla?

Aici este o poveste interesantă, ce scoate în evidență un mecanism ce se repetă adesea: un grup de cercetători face o invenție pentru a ajuta pe cineva, iar apoi se trage concluzia că ei vor sa facă rău! Iată cazul de față. Kevin J. McHugh și colegii săi de la MIT au rezolvat o problemă a vaccinării întâlnită de fundația Bill și Melinda Gates: lipsa de înregistrare adecvată a vaccinărilor în Africa.

Aici, copiii sunt adesea vaccinati inutil de două ori, sau vaccinați la intervale nepotrivite de timp, pentru că nu există o evidență clară a vaccinărilor. În dorința lor de ajuta copiii, cercetătorii de la MIT au venit cu o soluție ingenioasă în cazul vaccinurilor care folosesc un set de ace. Și-au spus ei, ce ar fi sa adaugăm în vaccin un „colorant” și să așezăm acele în forme specifice fiecărui vaccin și momentului când se face vaccinarea?

„Colorantul” ales de ei folosește o tehnologie cunoscută sub denumirea de „puncte cuantice”, a căror dimensiune nu depășesc 5 nanometri. Acestea sunt încapsulate în sfere biocompatibile, de aproximativ 20 de micrometri în diametru. Odată injectat prin toate acele, odată cu vaccinul, acest „colorant” formează un desen specific, care rămâne ani de zile în locul respectiv și emite slab lumina infraroșie.

Mai târziu, pattern-ul acesta de lumină infraroșie (dat de poziția acelor) poate fi citit de camera video a unui telefon mobil, dacă acestuia i s-a scos filtrul ce blochează lumina infraroșie. Soluția cercetătorilor a fost testată pe animale, nu pe oameni și nu a fost aplicată deloc în practică.

Toate astea ar fi rămas ideea frumoasă a unor cercetători, dacă Bill Gates n-ar fi fost intervievat recent despre schimbările pe care la aduce pandemia. La un moment dat, acesta spune: „este util sa avem niște certificate digitale care să ne arate cine și-a revenit din virusul COVID-19, cine a fost testat sau cine a primit vaccinul împotriva virusului”.

Desigur, prin „certificate digitale” Bill Gates înțelegea o bază de date pe computer, în care, în dreptul numelui persoanei, să se scrie dacă a avut virusul, dacă a fost testat și dacă a primit vaccin. Numai ca unii au dedus de aici că Bill Gates ar urma sa introduca „certificatele digitale” în vaccinul COVID-19 pentru a afla informații despre noi.

A mai fost nevoie de un pas pentru a face legatura cu „punctele cuantice” introduse în vaccin în cercetările MIT. Cum diferența dintre „puncte cuantice” și „microcipuri” nu este evidentă pentru toată lumea, legătura a devenit o „dovadă” a faptului ca Bill Gates ne va implanta microcipuri odată cu vaccinul împotriva COVID-19! Și uite așa, o poveste care a început frumos a sfârșit într-o frică nejustificată.

Articolul face parte din seria de educație despre tehnologie numită „Superputerile tehnologiei”, derulată de Hotnews.ro