O substanță de care medicina s-a ferit e susținută de medici pentru pacienții cu boli grave. „Medicina a dezvoltat numeroase instrumente pentru a combate durerea, dar puține pentru a cultiva sensul sau pacea interioară” – Un doctor spune ce facem în România
Am întrebat un medic ATI din România ce crede despre pledoaria unui coleg din Boston, SUA, care vorbește despre posibilitatea administrării psilocibinei, o substanță psihedelică, extrasă din așa-numitele „ciuperci magice”. La pacienți, nu contează doar atenuarea durerii, ci și combaterea disperării și senzației de a nu mai lupta pentru viața lor.
În Statele Unite se discută tot mai serios despre posibilitatea administrării psilocibinei, o substanță psihedelică, extrasă din așa-numitele „ciuperci magice”, pacienților aflați în stadii dificile, pentru a le alina suferința psihică și teama de moarte.
Uneori, pacienții refuză să mai lupte pentru a-și prelungi viața, pentru că nu mai văd sensul. Pentru familii și cei dragi, renunțarea nu e cea mai bună soluție, dar există o limită firească psihologică a celor suferinzi.
Dar dacă medicii s-ar apleca asupra acestei probleme, a sensului, s-a întrebat recent Daniela J. Lamas, medic pneumolog și specialist în terapie intensivă la Brigham and Women’s Hospital din Boston. Noi am discutat cu un medic român despre această posibilitate. Mai ales că psilocibina poate acționa, spun unele studii, și în cazul unor cazuri de depresie rezistentă la alte tratamente.
În România, psilocibina, substanța luată în discuție în SUA pentru a fi administrată pacienților terminali, este ilegală, aflându-se pe lista drogurilor de mare risc.
„Psilocibina este deocamdată un tratament experimental, care nu se folosește în România. Trebuie definit pacientul care poate să beneficieze și stabilit riscul de reacții adverse, adică ferit cât se poate de mult pacientul terminal de reacții adverse”, explică, într-un dialog cu HotNews, dr. Elena Copaciu, medic ATI la Institutul de Boli Infecțioase „Matei Balș” din București.
Medicul ATI Elena Copaciu. Fotografie din arhiva personală
Însă o perspectivă interesantă asupra acestei posibile schimbări de abordare în medicină este prezentată de dr. Daniela J. Lamas, medic pneumolog și specialist în terapie intensivă la Brigham and Women’s Hospital din Boston, într-un articol de opinie publicat în The New York Times.
Dacă sedezi, rezolvi durerea, dar nu oferi posibilitatea unui sens
Medicul vorbește despre suferința pacienților aflați pe moarte și despre limitele medicinei convenționale, care poate să controleze durerea și să inducă sedarea, dar are încă puține instrumente pentru a reda pacienților sentimentul de liniște, sens și împăcare în fața morții.
„Medicina a dezvoltat numeroase instrumente pentru a suprima suferința, dar mult mai puține pentru a cultiva sensul sau pacea interioară”, consideră medicul din Boston.
Reduce „disperarea” pacienților cu boli grave
În centrul dezbaterii se află psilocibina, substanța activă din „ciupercile magice”.
Cercetările clinice desfășurate în ultimii ani sugerează că aceasta ar putea reduce anxietatea, depresia și „disperarea” pacienților diagnosticați cu boli grave, inclusiv cancer în stadii avansate. Efectele sunt studiate în cadrul unor programe care combină administrarea substanței cu ședințe de psihoterapie și supraveghere medicală specializată.
„Un număr tot mai mare de cercetări sugerează că substanțele psihedelice – în special psilocibina – pot atenua teroarea existențială și disperarea care însoțesc atât de des procesul morții”, scrie dr. Daniela J. Lamas.
Temuta FDA din SUA lucrează la posibila legalizare în spitale
Administrația pentru Alimente și Medicamente (FDA) analizează cadrul în care astfel de tratamente ar putea fi utilizate în viitor. FDA a finalizat, în vara acestui an, ghidul privind modul în care ar trebui studiate substanțele psihedelice, iar în septembrie a organizat o audiere publică despre cum ar putea fi acestea administrate în viitor: cine ar trebui instruit să le ofere, cum ar trebui selectați și monitorizați pacienții și cum ar putea fi acoperite costurile.
Psilocibina este investigată inclusiv ca posibil tratament pentru depresia rezistentă la terapiile convenționale, însă nu este încă un tratament aprobat pentru această indicație. FDA ar putea decide, la începutul anului viitor, dacă va aproba psilocibina pentru tratarea depresiei rezistente la alte forme de terapie.
O altă substanță aflată în atenția medicilor este ketamina, deja utilizată în spitale pentru anestezie, sedare și controlul durerii. Deși are un mecanism de acțiune diferit de cel al psihedelicelor clasice, unele cercetări și observații clinice sugerează că ar putea contribui la reducerea suferinței psihice și a disperării pacienților aflați în stadii terminale.
Pacienta căreia i-a revenit dorința de a trăi după prima perfuzie
Dr. Daniela Lamas prezintă cazul unei paciente de 78 de ani, cu cancer avansat, care își pierduse dorința de a mai trăi. După o singură perfuzie cu ketamină, această dorință a dispărut pentru câteva zile și nu a revenit timp de aproape o săptămână.
Medicii subliniază însă că un caz individual nu reprezintă o dovadă de eficacitate, iar rezultatele studiilor privind ketamina sunt încă neuniforme.
„Dacă există și alți pacienți la terapie intensivă care ar putea beneficia în mod similar, chiar și o ușurare resimțită pentru câteva zile ar putea justifica aprofundarea cercetărilor”, adaugă Daniela J. Lamas.
Autoarea atrage atenția că medicina trebuie să depășească abordarea exclusiv orientată spre controlul simptomelor. Pentru pacienții aflați la sfârșitul vieții, obiectivul nu ar trebui să fie doar reducerea durerii sau sedarea, ci și găsirea unor modalități prin care aceștia să poată trăi ultimele zile cu mai multă liniște, demnitate și sens.
Și dr. Zachary Sager, medic de îngrijiri paliative și psihiatru la Dana-Farber Cancer Institute, a utilizat ketamina în secția de terapie intensivă pentru a încerca să ofere această alinare pacienților, însoțită de terapie.
În cazul unor pacienți — în special al celor blocați într-un cerc vicios de frică și suferință — el a observat beneficii. „Deși, desigur, este nevoie de mai multe cercetări, unii indivizi au resimțit o stare sporită de liniște și confort”, i-a spus el medicului Daniela J. Lamas.
Psilocibina în România
Psilocibina este legalizată pentru uz medical sau terapeutic în Australia (prima țară din lume care a aprobat folosirea ei), Canada, Cehia, Elveția, Germania și în anumite state din SUA (precum Oregon, Colorado și New Mexico).
Substanța este folosită fie pentru depresie rezistentă la tratament, fie în cazul pacienților cu boli terminale, însă doar în anumite centre medicale, cu aprobări speciale sau foarte strict reglementat.
În România, psilocibina se află pe lista substanțelor interzise, fiind clasificată ca drog de mare risc. Nu se folosește în spitale, în condițiile în care țara noastră a avut o tentativă de a legaliza canabisul în scop medical, însă proiectul de lege este blocat de peste 7 ani în Parlament.
Dr. Elena Copaciu: „Deocamdată un tratament experimental”
„Psilocibina este deocamdată un tratament experimental, care nu se folosește în România. Trebuie definit pacientul care poate să beneficieze și stabilit riscul de reacții adverse, adică ferit cât se poate de mult pacientul terminal de reacții adverse”, explică, într-un dialog cu HotNews, dr. Elena Copaciu, medic ATI la Institutul de Boli Infecțioase „Matei Balș” din București.
În ceea ce privește ketamina, aceasta este utilizată în spitalele din România în anestezia generală și pentru a reduce doza de morfină la pacienții cu perfuzie continuă, mai spune dr. Elena Copaciu.
În alte țări, nu și în România, precizează medicul, ketamina este utilizată și în terapia durerii, în cazul pacienților cu dureri cronice refractare. „Există protocoale, dar în România nu se aplică”, precizează dr. Elena Copaciu.
România are o problemă și cu lipsa centrelor de îngrijiri paliative: cu toate că aproape 200.000 de români au nevoie anual de astfel de îngrijiri, nevoia este acoperită în acest moment doar în proporție de aproximativ 18%.
Din 10 pacienți în fază terminală, mai puțin de 2 „au dreptul să moară în demnitate și fără dureri”, spunea, într-un dialog cu HotNews, Mirela Nemțanu, directorul executiv al Hospice Casa Speranței.