Patru liceeni îi învață pe adolescenți cum să nu se lase păcăliți pe internet
„Sunt situații pe care nu le vedem la știri”
Jumătatea plină: Adolescenții care îi ajută pe alți adolescenți să nu se lase păcăliți
De curând, printre invitații, anunțuri și comunicate de presă am găsit pe adresa redacției un e-mail de la un elev de liceu, care povestea că a făcut o platformă prin care să le arate, cu studii de caz, adolescenților cum să se ferească de pericolele din mediul online.
Vorbim deseori despre influența negativă pe care adolescenții o pot avea unii asupra altora și ea există. Însă, la fel de bine, influența poate funcționa și în sens invers, iar tinerii pot prelua mai ușor informații de la cei de o seamă cu ei, ceea ce reiese și din succesul multor programe de mentorat din școlile din străinătate.

L-am sunat. Nicholas Cârstoiu are 17 ani, este elev în clasa a XI-a la Liceul Româno-Finlandez din București, specializarea matematică-informatică, și, împreună cu trei colege, a construit „TRUST // NO TRUST”, o platformă gratuită de siguranță online pentru adolescenți de 14–18 ani.
Linkuri-capcană, conturi furate, voci false
Platforma pleacă de la riscuri reale la care mulți copii sunt expuși: phishing, grooming, manipulare, cyberbullying. „Sunt lucruri pe care, noi, adolescenții, nu le găsim, uneori, la știri, le găsim pe telefonul nostru. Am văzut colegi cărora le-au fost furate conturi de Instagram sau de pe alte platforme, pornind doar de la niște linkuri, poate trimise de un prieten. Linkuri precum «ai câștigat un iPhone» sau «unchiul tău a decedat, uite ce ți-a rămas moștenire».
Sunt și adolescenți abordați în jocuri sau pe Discord, de oameni care se dădeau drept cineva de vârsta lor. Iar cu ajutorul inteligenței artificiale a apărut capcana aceasta, cu poze și voci false, care sunt atât de reale încât nici adulții nu le mai deosebesc. De asta am construit platforma, iar fiecare modul din platformă pornește de la o situație de acest tip”, povestește adolescentul.

Cum poate fi manipulat un copil
Cei care se insinuează în viața copiilor în timpul jocurilor au ca poartă de intrare nevoia acestora de validare. „Cu toții avem o dorință în viață: să fim bogați, să fim fericiți, să avem o familie perfectă. Mediul online prezintă multe persoane care au ajuns în acel stadiu și pur și simplu vrem să vedem cum au făcut asta, cum este să trăiești la acel nivel. Uneori, adolescenții vor să fie cine nu sunt, vor să primească o aprobare pe care în mod normal nu ar primi-o de la prieteni în viața reală”, spune el.
Cum platformele permit comunicarea între participanți, însă nu știi niciodată cu cine vorbești cu adevărat, pot apărea persoane care încearcă să interacționeze cu un copil, hrănindu-i nevoia de validare sau pretinzând că empatizează cu problemele sale. „Îi câștigă încrederea, până când copilul ajunge să trimită informații sensibile doar pentru că a crezut în acea persoană”, a văzut Nicholas.

De la egal la egal
Nicholas a creat platforma împreună cu colegele sale, Ana Marinescu, Sarah Istodorescu, eleve în clasa a XI-a la profilul pedagogic, și Eva Obretin, elevă în clasa a X-a, sub coordonarea profesoarei Gabriela-Amalia Grigore.
„TRUST // NO TRUST” are șase module și prezintă într-un mod interactiv astfel de scenarii de comunicare și consecințele pe care le pot avea diferitele răspunsuri pe care copilul le poate da.
Crede că adolescenților le este mai ușor să învețe de la cei de o vârstă cu ei. „În general, adulții, unii profesori în special, nu se adaptează modului în care trăim noi. Unii au rămas la învățământul vechi, care este foarte strict. Alții pur și simplu nu vor să arate simpatie față de alți copii care, poate, trec printr-o problemă. De aceea, adolescenții preferă să afle de la alți adolescenți, pentru că noi știm prin ce probleme trecem. Noi știm ce limbaj trebuie să folosim”, subliniază elevul.

Nicholas, care este membru în Boardul Copiilor al UNICEF, spune că a fost expus de mic la problema siguranței online, pentru că tatăl său lucrează în domeniul securității cibernetice. Tânărul a mai făcut în trecut un proiect despre știrile false, însă și-a dat seama că colegii săi își pierd repede atenția în fața unei prezentări statice. „Așa că m-am gândit că e mai bine să învețe jucându-se pe o platformă”, povestește.
„Ne-ar plăcea ca, într-o zi, fiecare școală să aibă o oră pe săptămână despre siguranța online”
Proiectul participă la concursul Lider European 2026, organizat de Reprezentanța Comisiei Europene în România și Ministerul Educației și Cercetării, iar următorul pas este un pilot în școli, spune Nicholas.
„Visul nostru este ca platforma să ajungă în cât mai multe școli și să fie folosită cât mai mult la orele de dirigenție. De aceea, vrem să testăm platforma la liceul nostru și să măsurăm dacă elevii recunosc mai bine capcanele după modulele construite de noi. Ne-ar plăcea ca, într-o zi, fiecare școală să aibă măcar o oră pe săptămână despre siguranța în mediul online și despre dezinformare, pentru că mi se pare foarte util”, spune el.

Fac pe avocatul diavolului și îl întreb dacă problemele adolescenților din mediul online nu ar fi mai ușor de rezolvat, dacă pur și simplu nu ar mai avea acces. „Este interzis prin lege ca minorii să cumpere țigări, dar în continuare există copii care fumează, care cumpără de la magazine sau iau de la alți prieteni. Să interzici este o opțiune, dar foarte, foarte slabă. Mai ușor este să-i întrebi pe adolescenți: «De ce vrei să faci chestia asta?». Să-i întrebi concret de ce fac chestia asta, ca să te adaptezi tu și să adaptezi mediul, astfel încât acești copii să nu mai consume acele substanțe, atunci când vorbim despre țigări. La fel și cu ce se întâmplă în mediul online”, crede el.
Această ediție este disponibilă tuturor cititorilor newsletterului. Dar dacă vă abonați la HotNews Premium, aveți acces la toate articolele și investigațiile HotNews, primiți integral toate newsletterele și aveți reduceri la cărțile publicate de editura ZYX Books. Cei care-și fac abonament pe un an primesc și un abonament la The New York Times.
Semne bune. Mereu se va găsi cineva care să facă ce trebuie
Mi se par foarte puternice mărturiile despre binele din lume, venite mai ales din partea celor care se confruntă cel mai des cu răul din ea. Una dintre ele este oferită, în această săptămână, jurnalista cehă de investigație Pavla Holcová, care a vorbit cu colega mea, Ana Tepșanu.
Iată ce a povestit: „Am o mamă destul de excentrică. Când eram mici, eu și fratele meu călătoream foarte mult cu ea. Făceam autostopul prin Europa. Și, cumva, am învățat în adâncul sufletului că, indiferent în ce situație nasoală aș ajunge, va exista întotdeauna măcar o persoană care va face ceea ce trebuie. De-a lungul copilăriei, dar și la maturitate, am întâlnit atât de mulți oameni buni care m-au ajutat fără să aștepte nimic în schimb, încât am ajuns să cred că omenirea este bună. Așa că pentru mine există întotdeauna speranță”.
Vești bune despre coiful de la Coțofenești
Specialiștii de la Muzeul Național de Istorie a României au anunțat că, după jaful care a trecut, coiful de la Coțofenești a intrat în faza finală a restaurării. Cea mai dificilă etapă din procesul de refacere a fost depășită, iar artefactul va fi prezentat publicului pe 15 ianuarie, de Ziua Culturii Naționale. Poate ceva bun va rămâne în urma furtului și a recuperării prețiosului artefact: toată emoția și eforturile din jurul lui s-au adăugat aurului și istoriei și l-au făcut de neprețuit.

Coiful de la Coțofenești. Foto: Adelina Mărăcine
Oamenii care sting luminile pentru ca păsările să se ghideze după stele
Minunat gestul acestor oameni! În fiecare toamnă, insula Corvo din Azore oprește, pentru câteva zile, iluminatul public pentru a ajuta puii de furtunar să zboare spre ocean ghidați de stele. Locuitorii de aici sting luminile, timp de cinci nopți, pentru a combate efectele dezastruoase ale luminii artificiale asupra furtunarilor.
Totul a început când comunitatea a observat un număr uriaș de decese în rândul puilor de pasăre. Aceștia își petrec primele trei luni în cuiburi înainte de a încerca primul lor zbor spre ocean, orientându-se după stele. Pentru că erau derutați de iluminatul artificial, puii ajungeau să se prăbușească pe străzile înguste din Vila do Corvo. În timpul campaniei, satul se scufundă în întuneric, iar voluntarii patrulează pe străzi pentru a salvat păsările care cad. Mii de pui de furtunar au fost salvați astfel.
„Pentru mine, mesajul acestei povești este că există întotdeauna speranță”, scrie jurnalistul care a publicat povestea în The Guardian.
Rămâneți cu binele! Teckelii, cele mai bune muze
Acesta este teckelul meu, Remi, participant inactiv la jocul de Sequence de aseară. Mi se pare poza potrivită pentru a introduce următoarea știre.

Un muzeu din Germania pune această rasă adorabilă la locul cuvenit în istoria lumii.
Săptămâna aceasta s-a deschis la muzeul Kunsthalle Bremen expoziția „The Dachshund: An Icon off the Leash” („Teckelul: o legendă fără lesă”), prezentând opere realizate de artiști care au deținut sau iubit această rasă, printre care Pablo Picasso, David Hockney și Andy Warhol. Pe lângă pictură, desen, fotografie și video, vizitatorii pot admira o mulțime de jucării de pluș și alte obiecte tematice. Așa cum era și normal, la această expoziție sunt bineveniți și teckelii în carne și oase, nu mai puțin impresionanți decât cei intrați în istorie.

Să-l luăm de exemplu pe Lump, Pușlama, în germană, câinele de suflet al lui Picasso, ajuns la el în casă odată cu fotograful David Douglas Duncan, stăpânul său de drept. Lump era un răsfățat, trata toată casa ca și când ar fi fost a lui și dormea cu artistul în pat. Unu la unu Remi al meu. Și, dacă mă chinui puțin, există și o reproducere după Picasso pe care o pot face. Teoretic.

Pe vineri,
Raluca