Mari centre AI în România
„Ne întâlnim permanent cu consumatorii de energie electrică, inclusiv cu potențiali investitori în centre de date. Dacă anul acesta am suferit din punct de vedere energetic, cred că anul viitor economia românească se poate relansa cel puțin din perspectiva energetică. Am eliberat ATR-uri (avize tehnice de racordare – n.r.) și pentru centre de date, sunt convins că până în 2030 vom avea și astfel de centre de date care vor aduce sute sau mii de MW de consum de energie”, a spus Virgiliu Ivan, în cadrul conferinței Focus Energetic.
El nu a dat nume de companii, dar a explicat care sunt motivele pentru care investitorii aleg România pentru a dezvolta astfel de capacități.
„Cei cu care discutăm apreciază mixul energetic din România, faptul că în România se investește nu doar în energii regenerabile, ci și în gaze naturale, că avem resurse de gaze și că dezvoltăm centrale pe gaze, dar sunt și alți factori care plasează România în fruntea clasamentului. Cu un efort susținut al tuturor entităților, cred că vom avea astfel de centre în România”, a continuat Ivan.
10% din consumul întregii țări
Deși nu a precizat clar că este vorba de centre de date dedicate Inteligenței Artificiale (AI), declarația sa de „sute sau mii de MW de consum de energie” se referă doar la astfel de noi structuri care au început să fie dezvoltate pe glob. Un centru de date AI consumă mult mai mult decât un centru de date tradițional.
Un centru de date AI este o facilitate specială proiectată pentru a procesa volumele uriașe de informații necesare inteligenței artificiale. Spre deosebire de un centru de date clasic – care folosește procesoare obișnuite (CPU) pentru a rula site-uri sau baze de date, cel pentru AI este construit în jurul unor plăci grafice foarte puternice (GPU), capabile să facă miliarde de calcule simultan. Această putere uriașă vine însă cu un consum enorm de energie
Un dulap de servere AI poate consuma de câteva ori, uneori chiar de zece ori, mai mult curent decât unul dintr-un centru de date obișnuit și produce atât de multă căldură încât are nevoie de sisteme speciale de răcire, adesea cu lichid.
Astfel, dacă un centru de date clasic consumă de regulă câțiva MW sau câteva zeci de MW, marile campusuri dedicate AI ajung la sute de MW și, în cele mai ambițioase proiecte din lume, la peste 1.000 MW.
Pentru comparație, consumul întregii Românii în orele de vârf este de aproximativ 8.000-9.000 MW, ceea ce înseamnă că un singur centru de date de 1.000 MW ar trage din rețea cam cât o zecime din consumul țării.
Un hiper-centru AI ar consuma constant cât consumă Bucureștiul în cea mai caldă zi din an
Directorul DEN vorbește de centre de date AI și un consum de nivelul a „miilor de MW”.
Pentru a înțelege ce înseamnă un consum de 1.000 MW, cel mai la îndemână reper este chiar Capitala: Bucureștiul ajunge la un asemenea nivel doar în zilele de caniculă, câteva ore pe zi, când aparatele de aer condiționat din tot orașul merg la maximum.
Un hiper-centru de date dedicat inteligenței artificiale ar consuma însă aceeași cantitate de energie permanent, zi și noapte, tot anul, pentru că serverele sale lucrează fără pauză și trebuie răcite constant. Cu alte cuvinte, o singură astfel de clădire ar cere din rețea, în fiecare clipă, cât un oraș de aproape două milioane de locuitori în cea mai solicitantă zi a verii.
Ivan: „Am fost la limită cu funcționarea sistemului vara aceasta”
România a pus în funcțiune anul acesta capacități de producție de 3.500 de MW, iar, până la finele anului, vor mai fi pornite alte proiecte de 1.000 de MW. Acestea au fost cruciale pentru situația de criză prin care a trecut sectorul în această vară secetoasă, spune oficialul DEN.
„Au fost foarte multe situații dificile când am fost la limită cu funcționarea sistemului. Am depășit cu bine acele situații dificile, cu ajutorul lui Dumnezeu și al oamenilor. Oamenii, colegii mei din Dispeceratul Energetic Național, au făcut diferența, sunt adevărați eroi. Ne-au ajutat foarte mult capacitățile energetice pe care le-am pus în funcțiune anul acesta și care au avut un aport suplimentar la volumul de energie produs în această perioadă când unitățile nucleare au fost oprite”, a precizat Virgiliu Ivan.
În perioada în care a fost închisă centrala de la Cernavodă, România a pierdut o cantitate de 3 TWh de electricitate, însă, chiar și așa, importurile au fost mai mici decât în anul anterior, ca urmare a celorlalte capacități puse în funcțiune.
Noi capacități de producție de 4.500 MW în 2027
Ivan a vorbit și despre punerea în funcțiune a reactorului 2 de la Cernavodă, programată inițial pentru ziua de marți.
„Ne aduce liniște, dar nu suficientă. Iarna e la început, se pot întâmpla multe, iar rezervele de alți combustibili nu sunt unele care să ne dea încredere că vom face față tuturor situațiilor”, a susținut Ivan.
În paralel, însă, reactorul 1 de la Cernavodă a fost închis din cauza unei defecțiuni tehnice după ce abia fusese repornit de câteva zile..
Fiecare dintre cele două reactoare nucleare de la Cernavodă are o capacitate nominală de 700 de MW. În total cele două unități asigură circa 20% din producția națională de electricitate.
Potrivit lui Ivan, din primăvară, după ce va trece iarna, sistemul energetic românesc va cunoaște investiții importante. Vor fi puse în funcțiune alte capacități de producție de energie electrică de 4.500 de MW anul viitor, poate chiar mai multe, având în vedere proiectele uriașe începute, plus instalațiile de stocare.
Gigantul Nvidia, interesat de România
În luna iunie, HotNews a scris că gigantul tehnologic american Nvidia analizează piața din România pentru un centru de date, atras de avântul proiectelor de energie regenerabilă care s-au anunțat pentru țara noastră.
Oficiali din conducerea companiei au fost la București, în luna mai, pentru a participa la o conferință și pentru discuții cu diverși parteneri, potrivit surselor HotNews. Aceștia ar fi dorit să se întâlnească și cu premierul Ilie Bolojan, însă chiar în acele zile Guvernul a fost demis prin moțiune de cenzură.
Întrebați la acel moment de HotNews despre planurile de investiții în România, reprezentanții Nvidia au răspuns că nu comentează aceste informații.
Vicepreședintele Nvidia: „România are potențialul să devină un centru major”
Potrivit relatărilor din presa economică, vicepreședintele Nvidia, Rod Evans, a fost prezent pe 7 mai la București la conferința Data Center Forum.
La eveniment, Evans a declarat că România are șansa de a deveni unul dintre cele mai importante hub-uri europene pentru centre de date și infrastructură de inteligență artificială, pe fondul investițiilor în energie și al dezvoltării accelerate a tehnologiilor AI.
„Berney (Jonathan Berney, fondator și Managing Partner al Accelerated Infrastructure Capital Limited) a numit România noua Norvegia pentru construcția de centre de date. Și eu cred cu siguranță că România are potențialul să devină un centru major pentru centre de date și AI în următorii ani”, a spus vicepreședintele Nvidia, citat de Economica.net.
