De ce s-a oprit reactorul 1 de la Cernavodă. România este nevoită să importe masiv energie la prețuri mari
Reactorul 1 de la Cernavodă s-a oprit din nou luni seară, la doar trei zile de la repornire, din cauza unei defecțiuni la partea clasică a unității. Între timp, România este nevoită să apeleze la importuri masive de electricitate, de peste 3.000 MW. În prezent, ambele reactoare de la Cernavodă sunt oprite.
- UPDATE Nuclearelectrica informează că reactorul 2 de la Cernavodă va fi repornit miercuri, urmând să atingă puterea nominală joi, 12 noiembrie. Totodată, lucrările de remediere a defecțiunii la reactorul 1 ar putea dura 2-4 zile, după care vor urma procedurile specifice pentru sincronizare și repornire.
Unitatea 1 a centralei de la Cernavodă fusese repornită vineri, după mai bine de trei luni de nefuncționare, și ar fi trebuit să ajungă la capacitatea normală în 24-48 de ore. Luni la ora prânzului, însă, reactorul era la doar două treimi din capacitate, respectiv 520 MW din 700 MW. Câteva ore mai târziu, în jurul orei 18:00, centrala s-a oprit complet, iar Nuclearelectrica a anunțat că a apărut o defecțiune la partea clasică a unității (nu la partea nucleară).
„Este vorba despre niște injectoare, ca la motorul unei mașini, care s-au defectat din cauza faptului că a fost oprit reactorul prea mult timp”, au explicat pentru HotNews surse din domeniu.
Nuclearelectrica a mai anunțat că directorul tehnic al centralei a fost demis. „Decizia de înlocuire a fost luată de conducerea Nuclearelectrica. Cel mai probabil, incidentul a implicat o eroare umană, iar procedurile nu au fost întocmai urmate”, au mai spus sursele menționate.
HotNews a solicitat producătorului de energie un punct de vedere cu privire la motivele demiterii directorului tehnic, dar nu am primit un răspuns până la momentul publicării articolului.
Cele două reactoare acoperă împreună 20% din producția națională de electricitate, atunci când funcționează la capacitate maximă.
Importuri la prețuri uriașe
Datele Transelectrica mai arată că importurile de electricitate au crescut semnificativ din momentul opririi reactorului, ajungând la 3.100 MW în unele momente din această dimineață. De asemenea, a crescut și cantitatea de energie generată de hidrocentrale și centralele pe gaz.
„Este o situație foarte gravă. Importurile se fac la prețuri uriașe. În toată regiunea sunt prețuri foarte mari în această perioadă”, a mai spus un reprezentant al sectorului, pentru HotNews.
Pe Piața pentru Ziua Următoare (piața spot), prețul pe piața din România a crescut de la 388 de euro pe MWh luni la 411 euro pentru energia cu livrare marți. Pe piața spot se tranzacționează aproximativ o treime din consum. România este a doua cea mai scumpă piață spot din Europa, după Polonia, unde energia costă 460 de euro pe MWh.
Importurile continuă și marți dimineață. Spre exemplu, la ora 9:40, consumul de energie al țării era de peste 7.200 MW, producția, de 5.300 MW, iar diferența de 1.900 MW era adusă din import.
Principala sursă de producere a energiei erau hidrocentralele, cele mai flexibile centrale care pot fi pornite foarte ușor pentru a suplini deficitul de energie nucleară. Energia hidro acoperea, cu 1.800 MW, o treime din producția națională.
Problema este că lacurile de acumulare au un grad de umplere extrem de mic, sub 50%, și este nevoie de aceste rezerve pentru iarnă. „Gestionăm rezervele cu multă prudență și disciplină”, spunea luni directorul general al Hidroelectrica, Dan Plaveti, înainte de oprirea reactorului.