Skip to content

Așteptările Rusiei de la negocierile de pace pentru Ucraina care încep azi vizează direct Europa. Mesajul unei surse din delegația trimisă de Putin

Mulți analiști nu se așteaptă la un rezultat semnificativ al negocierilor Rusia-Ucraina-SUA de marți și miercuri. Dar Moscova știe exact ce își dorește.

Negocierile pentru încetarea războiului din Ucraina au fost reluate marți la Abu Dhabi, capitala Emiratelor Arabe Unite, fără prea multe speranțe pentru o stopare imediată a războiului.

În schimb, Rusia consideră că obiectivul principal al noilor negocieri va fi acela de a stabili elementele-cheie ale unui nou cadru de securitate postbelic pentru Europa, a declarat o sursă din cadrul delegației ruse pentru Reuters.

Sursa din cadrul delegației a afirmat că întâlnirea se va concentra pe dezvoltarea unor mecanisme de prevenire a amenințărilor și de consolidare a stabilității regionale.

„Deși soluționarea conflictului ucrainean, fiind o chestiune de importanță crucială, reprezintă doar un aspect al acestei discuții de amploare, aceasta este subordonată obiectivului principal – crearea unei arhitecturi de securitate cuprinzătoare și indivizibilă pentru întregul continent”, a declarat sursa din delegația Rusiei pentru Reuters.

La Abu Dhabi erau așteptați și reprezentanți ai Franței, Marii Britanii, Germaniei, Uniunii Europene, NATO și Italiei, care ar urma să poarte discuții cu oficiali americani și ucraineni. Rusia nu a anunțat că va purta vreo discuție directă cu partea europeană în această săptămână.

Un posibil compromis teritorial?

Procesul de negocieri intermediate de Casa Albă a ajuns într-un impas în februarie din cauza cererilor Rusiei ca Ucraina să cedeze întreaga regiune Donbas, inclusiv centura fortificată din Donețk, de care Kievul a refuzat să se despartă.

Luni însă, în ajunul primei zile de discuții, Reuters a scris că Rusia și Ucraina au dat dovadă, în cadrul unor discuții private, de o oarecare disponibilitate de a ajunge la un compromis cu privire la un posibil schimb teritorial, în ciuda faptului că ambele părți își mențin poziții publice ferme cu privire la pretențiile teritoriale.

Marți dimineață, din UAE, șeful de cabinet al lui Volodimir Zelenski, Kirilo Budanov, a publicat o fotografie alături de alți membri ai delegației ucrainene, scriind: „Ne așteaptă un drum lung și multă muncă grea. Dar ceea ce contează cel mai mult este obținerea unor rezultate concrete.”

Delegația rusă, formată din 11 persoane, este condusă de consilierul prezidențial Vladimir Medinski și include, de asemenea, doi viceminiștri ai afacerilor externe și o serie de înalți oficiali din armată și din serviciile de informații.

Pe ce se vor concentra negocierile

La negocierile de marți și miercuri, negociatorii se vor concentra pe garanțiile de securitate menite să împiedice reluarea războiului, în cazul unui armistițiu, au declarat oficiali americani.

Printre acestea s-ar putea număra un angajament de apărare în stilul articolului 5 din Tratatul NATO, care ar oferi Ucrainei garanții de securitate similare.

Bloomberg, citând un oficial american, a relatat că prima sesiune se va concentra pe monitorizarea încetării focului și pe măsurile de securitate postbelice, în timp ce a doua sesiune va aborda chestiunile teritoriale.

Președintele Donald Trump a declarat că obiectivul este „un acord mare și frumos”.

Luni, Jared Kushner, ginerele președintelui și trimisul său special, a scris că obiectivul este „de a reuni Ucraina și Rusia pentru a discuta direct preocupările lor privind securitatea postbelică, propunerile și potențialele soluții”.

Witkoff a scris într-o postare pe X că negocierile se vor concentra pe „aranjamentele de securitate postbelice, dezescaladarea conflictului” și aspectele umanitare.

Strategia SUA

În martie 2025, Ucraina a oferit un armistițiu imediat și necondiționat de-a lungul liniei frontului actual – o ofertă care rămâne valabilă.

Președintele Vladimir Putin a afirmat însă că, pentru a pune capăt războiului, Rusiei trebuie să i se acorde aproximativ 20% din regiunea Donețk din estul Ucrainei, pe care armata sa nu a reușit să o cucerească.

Discuțiile de la începutul acestui an au explorat posibile compromisuri, inclusiv retragerea ambelor armate și instituirea unei administrații civile neutre, propuneri pe care atât Rusia, cât și Ucraina le-au respins. De când negocierile s-au întrerupt, luptele au evoluat în favoarea Ucrainei.

Ucraina a recucerit teritorii în zone strategice.

Cea mai recentă inițiativă a administrației a început în septembrie cu discuții privind stimulente comerciale și economice pentru Rusia, inclusiv ridicarea sancțiunilor asupra exporturilor de motorină, ceea ce a nemulțumit Ucraina.

Discuțiile din această săptămână, scrie New York Times, vor testa o altă strategie: dacă oferirea Rusiei unui rol în conturarea unei arhitecturi de securitate regionale postbelice ar putea atenua cererile Moscovei privind încheierea războiului propriu-zis.

„O nouă Ialta”

Unii consideră chiar și această abordare ca fiind o concesie față de Rusia.

„Obiectivul lui Putin este organizarea unei noi Ialta”, a declarat Volodimir Ariev, membru al Parlamentului din partea partidului de opoziție Solidaritatea Europeană, referindu-se la acordul de după cel de-al Doilea Război Mondial care a împărțit sferele de influență în Europa.

Nici oficialii europeni nu au fost încântați de ideile vehiculate de oficialii americani pe această temă.

Ministrul de externe al Franței a declarat că țara sa va participa la negocierile de marți, dar purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că la întâlniri nu vor participa oficiali europeni.

Witkoff și Kushner s-au întâlnit săptămâna trecută la Bruxelles cu oficiali europeni, înaintea discuțiilor trilaterale planificate cu Rusia și Ucraina.

Sâmbătă, șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas, a declarat că „orice acord ar necesita participarea UE pentru a fi pus în aplicare”.

Acordul nu va fi ușor de acceptat în estul Europei. Statele est europene membre ale NATO se opun oricărei reduceri a forțelor militare ale NATO pe teritoriul lor. O încercare a Rusiei din 2021 și începutul anului 2022 de a negocia un acord amplu privind securitatea europeană a eșuat.

Într-un interviu pentru Politico, prim-ministrul norvegian Jonas Gahr Støre a insistat că „orice chestiuni legate de arhitectura europeană de securitate vor trebui abordate după încheierea războiului”.

„Rusia continuă să lanseze ideile pe care le avea la sfârșitul anului (2021) cu privire la unde ar putea exista NATO și unde nu ar putea exista NATO. Nu este treaba Rusiei să decidă acest lucru. Acest aspect nu are nicio legătură cu etapa actuală a negocierilor”, a spus el, într-un avertisment „fără menajamente”, potrivit Politico.

Ce ar putea urma?

Mulți analiști nu se așteaptă la nicio evoluție semnificativă în cadrul negocierilor până în primăvară, după ce Rusia va putea evalua rezultatul campaniei sale de bombardamente din timpul iernii.

În încercarea de a submina moralul civililor, Rusia distruge infrastructura de încălzire, electricitate și apă din orașele ucrainene, pe măsură ce vremea geroasă se instalează.

Ucraina, la rândul ei, vizează rafinăriile de petrol și alte instalații petroliere pentru a submina economia Rusiei.

Înaintea negocierilor, ambele părți și-au intensificat bombardamentele. Rusia a lansat 36 de rachete balistice în noaptea de sâmbătă spre duminică, a declarat președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.

Conform companiei de energie electrică DTEK, acest baraj de rachete a lăsat fără curent electric aproximativ 600.000 de persoane din centrul Ucrainei.