De la povestea „băiatului răstignit de ucraineni” la „fermele moldovenești ce vor fi închise”. Cum încearcă dezinformările rusești să oprească extinderea UE
În contextul dorinței Ucrainei și Republicii Moldova de aderare la UE, dezinformarea rusă s-a diversificat. O analiză realizată în cadrul unei colaborări jurnalistice transfrontaliere arată narațiunile împotriva aderării la UE, de la presupusa pierdere a suveranității naționale a celor două țări, la închiderea fermelor din Republica Moldova după integrarea europeană.
- „Lecția pe care am învățat-o din propriile alegeri este că dezinformarea nu se oprește odată cu încheierea scrutinului”, spune viceprim-ministrul pentru integrare europeană a Republicii Moldova, Cristina Gherasimov.
Chiar în vara acestui an, afirmațiile potrivit cărora Rusia ar fi înregistrat progrese semnificative pe front au fost infirmate. O analiză a arătat că interpretarea respectivă se baza pe folosirea eronată a unui raport care constata, de fapt, că Ucraina avansase mai mult.
Episodul se înscrie în lupta continuă pentru controlul narațiunii despre Ucraina, mai ales în ceea ce privește perspectiva aderării acestei țări și, eventual, a vecinei sale, Republica Moldova, la Uniunea Europeană.
Publicațiile din cele două țări sunt tot mai atente la ceea ce descriu drept dezinformare rusă despre extinderea UE, răspândită frecvent prin Telegram și alte platforme online, precum Facebook. Au întâlnit diverse narațiuni împotriva aderării la Uniune, printre care presupusa pierdere a suveranității naționale, intenția UE de a prelungi un „război prin intermediari” cu Rusia, folosindu-se de Ucraina, sau chiar scenariul împărțirii Ucrainei între statele membre ale Uniunii.
În timp ce războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei se apropie de al șaselea an, șansele aderării acesteia la UE continuă să fie dezbătute. Republica Moldova își continuă, la rândul ei, parcursul european, deși știe că Rusia se opune activ acestui obiectiv. Ambele țări, alături de alte state din regiune în care populația și-a exprimat dorința de aderare la UE, precum Georgia, sunt ținta unor campanii online despre care criticii spun că urmăresc să le submineze eforturile.
„Unul dintre cele mai puternice instrumente ale Moscovei este dezinformarea”
Este greu de susținut că vorbim despre un fenomen nou. În urmă cu mai bine de zece ani, Uniunea Europeană a înființat un grup operativ pentru a combate „campaniile continue de dezinformare ale Rusiei”.
La câteva luni de la începutul războiului, în 2022, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a publicat un document de analiză intitulat „Dezinformarea și războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei”. În acesta, organizația arăta: „Narațiunile rusești de dezinformare sunt adesea false sau ascund faptele în spatele unor jumătăți de adevăr și al unor argumente de tipul “dar voi?’”.
Anul trecut, Delegația Uniunii Europene în Ucraina a analizat, la rândul său, manipularea informațională și campaniile de dezinformare care, în vara respectivă, au vizat relațiile dintre Ucraina și UE. Subiectul a fost discutat și în timpul vizitei în Irlanda, la începutul acestui an, a viceprim-ministrului pentru integrare europeană a Republicii Moldova, Cristina Gherasimov. Într-un interviu acordat publicației The Journal la Dublin, în februarie, Gherasimov a declarat că dezinformarea „continuă în permanență”.
„Unul dintre cele mai puternice instrumente ale Moscovei este dezinformarea. Aceasta nu vizează neapărat propria noastră țară sau procesul nostru intern, ci promovează o narațiune îndreptată împotriva UE în ansamblu. Este pusă sub semnul întrebării credibilitatea Uniunii în ochii țărilor candidate sau ai celor care aspiră să devină membre ale UE. Unele dintre aceste narațiuni se referă la viitorul țărilor candidate în Uniune și susțin că nu suntem pregătite.”
Potrivit Cristinei Gherasimov, acest argument se bazează și pe ideea că UE este slabă și incapabilă să-și apere propriii cetățeni. O altă narațiune susține că noile state membre vor fi tratate ca niște „rude sărace” și nu vor putea concura de la egal la egal în agricultură și în alte domenii după aderare.
O lecție învățată în alegeri
„Lecția pe care am învățat-o din propriile alegeri este că dezinformarea nu se oprește odată cu încheierea scrutinului. Ea continuă și se adaptează foarte rapid, schimbând narațiunile în funcție de vulnerabilitățile fiecărei societăți vizate. Una dintre narațiunile frecvente îndreptate împotriva UE susține că toate terenurile vor fi expropriate odată ce Republica Moldova va adera la Uniunea Europeană. Scopul este de a face o paralelă cu ceea ce se întâmpla în perioada sovietică și de a induce teama că UE nu vine să-și sprijine și să-și protejeze cetățenii, ci să profite de pe urma lor.”
O dezinformare pentru compromiterea reputației Maiei Sandu
Republica Moldova știe bine ce înseamnă dezinformarea. Un articol publicat în septembrie anul trecut de The New York Times relata că Stimson Center, o organizație de cercetare cu sediul la Washington, a descris țara drept „un teren de testare pentru operațiuni de război hibrid”, care „ar putea modela acțiuni similare în întreaga Europă”. Același articol arăta că, înaintea alegerilor parlamentare din Republica Moldova, platformele de socializare au fost inundate cu postări, videoclipuri și site-uri fabricate, unele create cu ajutorul inteligenței artificiale.
După cum relata Euronews, una dintre postări s-a dat chiar drept revista pentru celebrități OK!, publicând o știre falsă cu titlul: „Președinta Republicii Moldova, implicată într-un scandal cu donatori celebri de spermă!”. Materialul inventat susținea în mod fals că Maia Sandu ar cumpăra spermă de la celebrități homosexuale pentru a avea un copil.
În plus, era folosit fără drept numele unui jurnalist real. Exemplul arată cum dezinformarea încearcă adesea să compromită reputația unor persoane din viața politică și să influențeze alegătorii în favoarea anumitor agende politice. Ca și în cazul altor campanii de dezinformare politică, mesajele despre aderarea la UE iau mai multe forme, spune Vladyslav Lesyk, jurnalist la publicația ucraineană Rubryka.
„Una dintre principalele narațiuni rusești despre aderarea Ucrainei la UE susține că eforturile țării de a deveni membră a Uniunii sunt zadarnice”, a declarat acesta.
„De exemplu, surse rusești au răspândit informații false, potrivit cărora acordarea statutului de țară candidată este o decizie pur formală, fără beneficii reale. Această narațiune urmărește să demoralizeze societatea ucraineană și să creeze impresia că reformele necesare pentru aderarea la UE nu au niciun rost.
„O altă narațiune rusă susține că aderarea la UE ar însemna pierderea suveranității Ucrainei. Ideea face parte dintr-o narațiune mai amplă, promovată de Rusia încă de la începutul războiului ruso-ucrainean, în 2014, potrivit căreia Ucraina este un stat cu un guvern nelegitim, controlat de Occident, mai exact de UE și SUA.”
Povestea falsă a băiatului răstignit de ucraineni
Dezinformarea nu este o noutate. Platforma EUvsDisinfo documentează numeroase exemple din trecut, inclusiv povestea falsă, devenită notorie, din 2014, potrivit căreia un băiat ar fi fost răstignit de ucraineni în Sloviansk. Canalul public din Rusia, Pervy Kanal, a prezentat mărturia unui presupus martor ocular care ar fi asistat la această oroare în Sloviansk. Jurnaliștii de la Novaya Gazeta au demontat-o în 24 de ore, numai că între timp dezinformarea s-a răspândit la o audiență de 250 de milioane de telespectatori din toată lumea.
Narațiunea a fost parte a unei campanii orchestrate de Kremlin, menite să incite la ură împotriva ucrainenilor.
Ucraina și-a exprimat de multă vreme dorința de a adera la UE, iar procesul este deja în desfășurare. Țara are statut oficial de candidat din iunie 2022, iar negocierile de aderare au început oficial. În septembrie anul trecut, Ucraina a încheiat cu succes procesul de evaluare a legislației (screening).
Uniunea Europeană a acordat deja Ucrainei miliarde de euro sub formă de asistență financiară și și-a reafirmat în repetate rânduri sprijinul pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a țării.
Ucraina, o „povară” pentru UE
În schimb, narațiunile răspândite în țările europene mizează pe ideea că Ucraina ar deveni o „povară” pentru statele membre ale UE, afirmă Lesyk.
„În acest context, Ucraina este prezentată drept un stat sărac și corupt, iar aderarea sa ar secătui, chipurile, bugetul european. O altă narațiune se referă la efectul negativ pe care cerealele ucrainene l-ar avea asupra agriculturii europene. De câțiva ani, rușii răspândesc ideea că cerealele ucrainene ar fi «nocive», pentru a provoca disensiuni.”
Totuși, după cum arată o analiză a Centrului European pentru Politici, aderarea Ucrainei la UE ar aduce beneficii evidente: ar pune potențialul energetic al țării la dispoziția Uniunii, ar consolida securitatea alimentară europeană și ar facilita comerțul cu minerale critice.
Lesyk spune că Telegram este principalul canal de răspândire a acestor narațiuni rusești în Ucraina. Platforma permite utilizarea canalelor anonime și este una dintre cele mai populare surse de informare din țară.
Dezinformarea privind închiderea fermelor din Moldova, după aderarea la UE
În Republica Moldova, organizațiile media și cele de fact-checking au documentat mai multe narațiuni ostile legate de perspectiva aderării la UE. Printre acestea se numără afirmațiile că fermele din țară se închid deoarece produsele agricole moldovenești nu mai au căutare, dar și avertismentele privind creșterea facturilor la utilități și căsătoriile între persoane de același sex. Aceste mesaje au fost analizate în detaliu de NewsMaker.md. Site-ul românesc de fact-checking Veridica a documentat, la rândul său, numeroase campanii de dezinformare. Printre afirmațiile răspândite se numără cele potrivit cărora Republica Moldova ar putea deveni o destinație pentru migranți, și-ar putea pierde statalitatea sau chiar ar putea fi anexată de România.
Exemplul Georgiei
În Georgia, o altă țară aflată la o răscruce în privința unei eventuale aderări la UE, publicații precum OC Media au urmărit în ultimii ani ceea ce consideră a fi operațiuni informaționale coordonate de Rusia.
Salome Khvedelidze, de la OC Media, spune că o parte dintre acestea se desfășoară pe Facebook și pe alte platforme. Societatea Internațională pentru Alegeri Corecte și Democrație a prezentat materiale pe care le-a descris drept „răspândirea unor narațiuni antioccidentale, în special anti-UE”.
Printre temele recurente se numără afirmația că UE reprezintă o amenințare la adresa valorilor georgiene, inclusiv prin sprijinul acordat drepturilor persoanelor LGBTQ+, că Uniunea ar putea interveni în afacerile interne ale Georgiei și că UE și SUA ar urmări, în sens mai larg, să provoace un conflict.
De la începutul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, în 2022, Georgia a devenit tot mai autoritară, a suspendat negocierile de aderare la UE și și-a consolidat relațiile cu Moscova. Recent, partidul de guvernământ Visul Georgian a inițiat demersuri pentru interzicerea celor cinci principale partide de opoziție, o măsură contestată în prezent în instanță. Parlamentul European a avertizat că această evoluție pune în pericol parcursul țării către aderarea la UE.
Potrivit lui Khvedelidze, „ceea ce diferențiază Georgia de Ucraina și Republica Moldova este, însă, sursa principală a propagandei anti-UE”.
„În Ucraina și Republica Moldova, dezinformarea despre aderarea la UE este alimentată de rețele și actori care acționează în interesul Rusiei, de instituții media susținute sau finanțate de Moscova și de anumite figuri politice. Guvernele celor două țări sunt însă proeuropene.” În fond, mesajul pare să se schimbe permanent, dar rămâne mereu același. După cum spune Cristina Gherasimov: „Se adaptează foarte rapid în privința narațiunilor promovate, în funcție de vulnerabilitățile existente în fiecare societate vizată.”
Nu este întotdeauna ușor de stabilit care narațiuni vin direct din Rusia și care au alte origini. Atitudinea Rusiei față de UE și istoricul său de răspândire a dezinformării în afara granițelor sale sunt însă greu de contestat.
Reporter: Noel Baker; Editor: Maria Delaney; Video: Nicky Ryan și David MacRedmond; Contribuții suplimentare: Emma Hickey (The Journal, Irlanda).
Articolul a fost realizat în cadrul unei colaborări jurnalistice europene transfrontaliere, prin programul EUNEIGHBOURS EAST.