Plan descoperit de presa germană: Solicitările Moscovei în legătură cu Republica Moldova și NATO

Printre propunerile făcute de Rusia se numără preluarea întregului Donbas, demilitarizarea porturilor ucrainene, forțarea Finlandei să părăsească NATO și retragerea bazelor Alianței din statele baltice. Planul neoficial prevede, de asemenea, schimbări în Moldova și Belarus, relatează tabloidul german BILD și publicația ucraineană Kyiv Post.

Propunerile, care, potrivit unor surse, au fost prezentate reprezentanților europeni în cadrul discuțiilor de la Abu Dhabi, depășesc cu mult granițele Ucrainei și vizează instituirea a ceea ce Moscova descrie drept o „nouă ordine de securitate europeană”, potrivit tabloidului german.

De asemenea, publicația americană Axios relata, cu o zi înainte, că Statele Unite au solicitat Rusiei să elaboreze un nou acord de securitate cu Europa. Acordul de securitate cu Europa a reprezentat un punct-cheie în cadrul negocierilor de pace privind războiul din Ucraina de la Abu Dhabi din ultimele două zile, au precizat surse.

Solicitările pentru NATO

Rusia dorește ca toate bazele militare ale NATO să fie retrase din Estonia, Letonia și Lituania, în timp ce Finlanda să fie obligată să părăsească alianța și să revină la statutul de neutralitate pe care îl avea înainte de aderare.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a negat ulterior că Rusia a cerut Finlandei să se retragă din NATO.

„Nu știu nimic despre asta. Nu, nu s-au pus astfel de condiții. Cu siguranță nu s-a discutat despre asta”, a spus el, potrivit Kyiv Post.

Moldova, vizată de propunerile Moscovei

Moscova dorește ca Republica Moldova să fie transformată într-o republică federală alcătuită din Moldova, regiunea autonomă Găgăuzia și regiunea separatistă Transnistria, potrivit publicației belaruse Nasha Niva.

În cazul în care Moldova ar adera la UE, Transnistriei și Găgăuziei ar trebui să li se acorde posibilitatea de a organiza referendumuri privind independența.

Guvernul de la Chișinău a respins aceste propuneri drept „sperietori și provocări de la Moscova”.

„Cu cât Republica Moldova avansează mai mult spre Uniunea Europeană, cu atât apar mai multe sperietori și provocări de la Moscova pentru a ne împiedica. Rămânem concentrați pe reforme și parcursul european. UE este un proiect de pace și prosperitate”, a reacționatpurtătorul de cuvânt al Guvernului, Dumitru Ciorici, potrivit Deschide.md.

Ce vrea Moscova de la Ucraina

Rusia dorește să păstreze întreg teritoriul ucrainean aflat în prezent sub ocupația sa și să preia restul teritoriilor din regiunile Donețk și Luhansk care sunt încă controlate de Kiev, relatează sursele Bild.

De asemenea, Moscova respinge o posibilă aderare la Ucrainei la NATO, dar nu exclude apartenența Kievului la Uniunea Europeană.

Moscova solicită, de asemenea, demilitarizarea porturilor ucrainene de la Marea Neagră, Odesa și Mikolaiv, cărora li s-ar interzice să funcționeze ca baze navale. În plus, sunt urmărite acorduri separate care ar garanta libertatea de navigație în Marea Neagră și în Marea Baltică.

Ce oferă Moscova în schimbul solicitărilor

În schimbul acestor concesii mai ample, Rusia propune să-și retragă armele nucleare din Belarus și angajamentul de a nu desfășura acolo rachete cu rază intermediară de acțiune, inclusiv sisteme de tip Iskander și Oreșnik.

De asemenea, Moscova este dispusă să-și retragă trupele din Transnistria, a relatat publicația Nașa Niva.

Negocierile de pace continuă

Solicitările menționate de BILD sunt doar unele dintre numeroasele propuneri care circulă în cercurile informale de negociere. Kyiv Post subliniază că este neclar care dintre aceste propuneri, dacă există vreuna, este susținută personal de președintele rus Vladimir Putin.

În timpul întâlnirii sale de joi cu trimișii americani Steve Witkoff și Jared Kushner, Putin a reiterat cererile intransigente ale Moscovei, respingând orice prezență a trupelor străine în Ucraina după încheierea unui acord de pace.

El a avertizat că forțele europene, desfășurate în cadrul unui aranjament de securitate postbelic, ar deveni „ținte militare legitime” și că războiul s-ar relua imediat.

De asemenea, Putin a respins propunerile privind crearea unor zone demilitarizate sau „zone gri” între forțele ruse și cele ucrainene, insistând ca „granița de stat” să fie singura linie de demarcație.

Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) a interpretat acest lucru drept o reconfirmare a solicitării Moscovei de a deține controlul deplin asupra regiunilor Donețk, Luhansk, Herson și Zaporojie, inclusiv asupra unor teritorii pe care forțele ruse nu le-au cucerit.

De asemenea, Moscova nu a dat semne că este dispusă să cedeze teritorii ocupate în cadrul unui schimb. Vladimir Medinski, consilier al președintelui rus, a declarat că Rusia va respinge orice schimb de teritorii și va continua să-și extindă așa-numita „zonă de securitate” în regiunile Sumî și Harkiv – un argument folosit de Moscova pentru a-și justifica prezența în zonele de frontieră ale Ucrainei.

În ciuda reluării negocierilor mediate de SUA, Putin nu a oferit niciun indiciu că Moscova ar fi pregătită să renunțe la obiectivele sale inițiale de război sau să accepte garanții de securitate occidentale substanțiale pentru Kiev.