Ce înseamnă să fii fermier în România? Doi tineri vorbesc despre ajutorul pe care pot conta. „Totul e făcut pe surse proprii”
România are aproape 3,5 milioane de fermieri. Mai puțin de 350.000 dintre ei au sub 40 de ani, potrivit Eurostat. Doi tineri fermieri din România au vorbit cu HotNews despre provocările acestui domeniu. Sunt probleme împărtășite și de fermieri din Grecia și Bulgaria, arată o documentare transfrontalieră HotNews.
- Articolul este parte a proiectului transfrontalier PULSE și a fost scris de Ștefania Gheorghe cu contribuții de la Dragomir Nikolov (Mediapool, Bulgaria), Gianpaolo Accardo (VoxEurop, Franța) și Ieva Kniukštienė (Delfi, Lituania).
La aproximativ o oră și jumătate de București, în Hotarele, județul Giurgiu, se află Domeniul Anghel. Este ferma de animale a lui Alex, care are 29 de ani. Alex este unul dintre fermierii tineri ai României.
El este cunoscut pe rețelele de socializare pentru animalele pe care le crește: capre, țapi, păsări, emu și o alpaca sunt doar câteva dintre animalele din curtea lui. Astăzi este urmărit pe YouTube de aproape 50.000 de persoane, iar pe TikTok de 165.000.
Alex a făcut ferma de la Hotarele din fonduri proprii. A început cu sprijin din partea mamei și a fratelui său, iar acum se ocupă singur.
„E mai sigur ce construiesc eu cu mâinile mele, ca să fie al meu”. Nu a căutat ajutor nici de la stat, nici de la UE. „Aș vrea să nu dorm cu emoții”, spune el.

Fermierii tineri din Europa
La cei 29 de ani, Alex se numără printre fermierii tineri din UE. În prezent, vârsta medie a fermierilor din Uniunea Europeană este de 57 de ani.
Doar 12% dintre aceștia au sub 40 de ani, adică intră în categoria „tinerilor fermieri”, arată un raport al Comisiei Europene.
„În lipsa tinerilor fermieri, Europa riscă să piardă nu doar competențe și inovație, ci și capacitatea de a asigura o aprovizionare stabilă cu alimente și de a menține comunitățile rurale prospere”, avertiza Comisia în același raport.

Ce oferă România
Pentru fermierii tineri, România aplică politica agricolă comună prin Planul Strategic PAC 2023-2027, aprobat de Comisia Europeană.
Prin acest plan, România își propunea să sprijine peste 36.000 de tineri fermieri, combinând 250 de milioane de euro pentru instalarea în zonele rurale cu 67 de milioane de euro sprijin complementar pentru venit.
Încă aproape 170 de milioane de euro sunt rezervate investițiilor în afacerile tinerilor fermieri.
Un tânăr fermier a putut să primească din fonduri europene prin Planul PAC până la 70.000 de euro, în două tranșe: 75% la semnarea contractului de finanțare și 25% în funcție de implementarea corectă a planului de afaceri, potrivit revistei Ferma.
În prezent, sesiunea de instalare din plan este închisă, întrucât fondurile s-au terminat în 2024.
„Nu acoperă nici jumătate din salariul unui angajat cu tot cu taxe”
Când au făcut Ferma Corbilor, frații Gabriel și Mihai Corbu, în vârstă de 40 de ani, nu putut obține ajutor european pentru ferma lor. „Am fost exact între liniile de finanțare”.

În România, primesc o subvenție de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură din România (APIA), care este de 2.100 de lei pe an. Certificarea lor ecologică pe care o au îi costă 5.000 de lei pe an
„Nu acoperă nici jumătate din salariul unui angajat cu tot cu taxe. Într-o lună. Ăsta e ajutorul de la stat”, spune Gabriel despre subvenție.
Ei spun însă că urmează să aplice din 2027 pentru ajutoare europene. Până acum, „totul e făcut pe surse proprii aici”.
Probleme similare și în Bulgaria
Peste graniță, despre aceleași dificultăți vorbește și Petar Petrov, proprietarul unui complex de agroturism din Bulgaria care include o fermă de vaci, oi, cai și o fabrică de produse lactate.
Președinte al Asociației Tinerilor Fermieri din Bulgaria, Petrov spune că cel mai dificil obstacol pentru tinerii fermieri este accesul la finanțare.
„Cifra mea de afaceri în 2025 a fost 400.000 de leva (n.r. echivalentul a aproximativ 205.000 de euro). Condițiile impuse de bănci pentru acordarea împrumuturilor anuale sunt mai mult decât severe. Suma maximă pe care mi-o pot acorda pentru un credit ca fermier tânăr este de doar 40.000 de euro, ceea ce este insuficient pentru orice investiție semnificativă”, explică Petrov pentru publicația Mediapool.
Țara care oferă granturi de 100.000 de euro tinerilor fermieri
În alte două țări europene, tinerii fermieri sunt sprijiniți prin programe speciale. Primesc nu doar fonduri, ci și din înțelepciunea fermierilor experimentați.
De exemplu, în Lituania, fermierii de tineri (până la 40 de ani) primesc granturi de instalare de până la 100.000 de euro. Cererile pentru sprijin de investiții primesc un punctaj mai mare, dacă solicitantul este fermier tânăr, iar statul sprijină scheme de transfer al fermelor.
Asta presupune ca atunci când fermierii în vârstă se retrag din activitate, ei rămân consultanți pentru tinerii din sectorul primar.
Păstrarea oamenilor cu experiență este ceva ce face și Franța prin Pactul de orientare pentru reînnoirea generațiilor în agricultură, adoptat în 2024.
Mentoratul individual este o măsură care încă funcționează, scrie publicația Voxeurop. El presupune punerea în legătură a fermierilor care ies la pensie cu noii veniți, nu doar pentru transferul administrativ, ci și pentru transmiterea cunoștințelor.
Numai în regiunea Île-de-France, au fost realizate în 2025 133 de interviuri individuale cu experți în agricultură care să ajute tinerii fermieri.
Promisiunea de la Bruxelles
În 2025, Comisia Europeană a adoptat „Strategia pentru reînnoirea generațională în agricultură” ce are ca scop dublarea ponderii tinerilor fermieri în UE până în 2040, astfel încât tinerii și noii fermieri să ajungă la circa 24% din totalul fermierilor europeni.
Măsurile vor începe, însă, după 2027, pentru că noua politică agricolă e încă în negociere.
Comisia intenționează să ceară statelor să dedice cel puțin 6% din bugetul agricol protejat (n.r. o parte din buget pe care statele nu o pot folosi în alte scopuri) reînnoirii generaționale, iar tinerii ar urma să fie eligibili pentru un „pachet de start” și o sumă forfetară de până la 300.000 de euro pentru instalare, față de 70.000 de euro, cât putea primi până acum un tânăr fermier în România.
Citiți și prima parte a articolului în care tinerii fermieri vorbesc despre ce i-a atras în acest domeniu și cum și-au construit fermele.
Proiectul PULSE este o inițiativă europeană de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, co-finanțată de Comisia Europeană (DG CONNECT) în cadrul Acțiunilor Multimedia prin acordul de grant LC-02772862. HotNews.ro colaborează în cadrul proiectului cu alte publicații prestigioase din Europa: Delfi (Lituania), Deník Referendum (Cehia), cel mai mare ziar austriac Der Standard (Austria), unele dintre cele mai mari publicații din Grecia – EFSYN, El Confidencial – Spania, cel mai mare ziar polonez Gazeta Wyborcza, cel mai vechi site analitic și informațional bulgar Mediapool, una dintre cele mai mari publicații independente maghiare HVG și ziar italian cu profil economic Il Sole 24 Ore, una dintre cele mai vechi și puternice publicații din Peninsulă.
Trei organizații media transnaționale de renume – OBCT (Italia), N-ost (Germania) și Voxeurop (Franța) vor coordona activitățile proiectului.