CCR, acuzată că a ignorat Comisia de la Veneția. „Am arătat ca o Curte Constituțională din Ungaria lui Viktor Orban”
Reprezentanții Comisiei de la Veneția au fost tratați cu ostilitate și agresivitate când au întrebat Curtea Constituțională a României (CCR) dacă legea adoptată în finalul verii în domeniul integrității, așa-numita lege ANI, respectă standardele europene, susțin sursele Recorder.
O echipă a organului consultativ al Consiliului Europei pe teme de constituționalitate s-a întâlnit joi cu reprezentanții CCR, dar discuția a fost „îngrozitoare”, susține o sursă a publicației citate.
„Am arătat ca o Curte Constituțională din Ungaria lui Viktor Orban”, a declarat pentru Recorder o sursă apropiată de CCR.
Potrivit Recorder, judecătorii CCR Cristian Deliorga și Gheorghe Stan au spus că nu vor oferi explicații suplimentare pe tema amendamentului care a stabilit că persoanele declarate în conflict de interese sau în incompatibilitate și care au primit o decizie definitivă în acest sens își vor pierde mandatele.
Amendamentul l-a lăsat fără mandat pe primarul USR al Timișoarei
Amendamentul, care a fost adoptat de Parlament la propunerea PSD, cu susținerea AUR, l-a făcut pe președintele USR, Dominic Fritz, să rămână fără mandatul de primar al Timișoarei în finalul lunii septembrie, ca efect al procesului pierdut cu ANI cu iunie.
Criticii legii, care a reprezentat un jalon de 770 de milioane de euro în PNRR, susțineau că amendamentul respectiv are caracter retroactiv. PSD și CCR au susținut contrariul.
În discuția de joi, Cristian Deliorga și Gheorghe Stan, care au fost numiți la CCR la propunerea PSD, le-au spus reprezentanților Comisiei de la Veneția că nu vor oferi alte explicații, deoarece decizia cu privire la amendament le-a fost deja transmisă și tradusă.
„Nu explicăm nimic, avem obligația să păstrăm secretul deliberării”, a afirmat unul dintre judecători, conform informațiilor Recorder.
Ce spuseseră CCR și PSD despre amendamentul respectiv
Într-un comunicat transmis în 17 august, CCR a afirmat că legea ANI, pe care judecătorii Curții tocmai o declaraseră constituțională cu majoritate de voturi, respectă alineatul 2 al Articolului 15 din Constituție, care stabilește că „legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile”.
„Reglementarea măsurilor de sancționare a conflictului de interese intră în marja de apreciere a legiuitorului, iar aplicarea în timp a acestora, prin intermediul normelor tranzitorii adoptate, s-a realizat cu respectarea art.15 alin.(2) din Constituție”, declara CCR la acel moment.
În 30 iulie, deputatul PSD Radu Marinescu, actualmente ministru al Justiției, susținea că legea ANI nu intervine „retroactiv pe incidentul de integritate care rămâne constatat definitiv potrivit legii timpului și sancționat potrivit legii timpului inclusiv cu interdicția de 3 ani”.
„Cum ar opera chipurile retroactiv norma când încă din 2021 ICCJ a stabilit, prin decizia RIL 1/2021, ca efectul hotărârii judecătorești definitive de constatare a conflictului de interese este pierderea funcției?”, mai afirma el, după ce o primă formă a legii ANI, cu același amendament, fusese respinsă de Senat.
Președintele Nicușor Dan a promulgat legea ANI în 28 august.