Pentru un antreprenor din Chișinău, logica ultimelor luni pare strâmbă. Petrolul și geopolitica au împins prețurile în sus, iar factura vine sub forma unei dobânzi mai mari. Pe 5 noiembrie, Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei a ridicat rata de bază la 11%, de la 9%, a cincea majorare dintr-un ciclu de înăsprire început în mai, când dobânda de politică monetară era de 5%. Între timp, inflația anuală a sărit de la 8,6% în septembrie la 10,8% în octombrie, mult peste ținta de 5% (±1,5 puncte procentuale).
Răspunsul Ancăi Dragu pornește de la o observație importantă: șocul a venit pe partea de ofertă, dar problema care rămâne e cererea.
„Atunci când luăm aceste decizii privind nivelul ratei de politică monetară, nu doar că ne uităm la partea de ofertă, la riscuri și prețuri internaționale pe care nu le putem controla, dar ne uităm și la partea de cerere”, spune guvernatoarea. „Ceea ce observăm este că, deși prețurile și partea de ofertă au fost afectate de acest context extern, cererea internă a continuat să fie foarte puternică.”
Practic, oferta înseamnă bunurile și serviciile disponibile în economie și costurile producerii sau importării lor. De exemplu, dacă gazul importat se scumpește sau o secetă reduce recolta, prețurile pot crește chiar dacă oamenii cumpără la fel de mult ca înainte.
Cererea înseamnă cât vor și pot să cumpere populația, firmele și statul. Dacă cheltuielile cresc mai repede decât cantitatea de bunuri și servicii disponibilă, această presiune poate împinge prețurile în sus.
Creditul care nu se sperie de dobândă
Cifra pe care o pune pe masă e creșterea creditului: peste 12% în trimestrul al treilea, potrivit guvernatoarei Băncii Moldovei. Datele prezentate de Anca Dragu arată un avans de 12,2% al creditelor noi față de aceeași perioadă a anului trecut. Paradoxul e că, deși dobânzile au crescut, atât la credite, cât și la depozite, „în paralel cu acestea, creditul a continuat să crească”.
BNM a încercat să afle ce alimentează apetitul. Dragu numește trei motoare: creditarea însăși, creșterea fondului de salarii și remitențele. Toate trei au continuat să urce. Pe fundal, spune ea, stă și apropierea de Uniunea Europeană, iar o direcție „cumva predictibilă și așezată” a economiei stimulează cererea de credit.
Dragu compară creșterea ritmului creditării cu pregătirea unui sportiv: creșterea trebuie să aibă loc într-un anumit timp. „Dacă te apuci mâine să alergi la maraton fără pregătire – spune guvernatoarea – s-ar putea să nu-ți iasă”, spune Dragu.
Banii care se văd mai mult
Banii trimiși acasă de diaspora moldovenească au crescut cu peste 24%, arată datele oficiale ale Băncii Moldovei. Ajută ele inflația? „Ajută la consum, pentru că ei se duc direct în consum”,explică Dragu.
Ea avansează însă o ipoteză care relativizează cifra. „Acum un an și jumătate, spune ea, un transfer de 1.000 de euro din țara în care lucrează diaspora moldovenească costa 20- 30 sau chiar 50 de euro. Astăzi costă în jur de un euro. Este posibil ca remiterile care aveau loc pe alte căi, mai puțin vizibile, să fie mutate acum prin sectorul bancar și de aceea să le vedem”.
E o distincție importantă pentru oricine citește statistica: o parte din „boom” ar putea fi bani care existau deja în economie, doar că acum trec prin bănci. Dragu spune că e o ipoteză, nu o concluzie.
Firma vine la bancă cu bilanțul, banca îi cere prognoza fluxurilor de numerar
Poate o țară să aibă bănci sănătoase și firme insuficient finanțate? Dragu crede că accesul la finanțare în Moldova este „într-o creștere continuă” și dă ca argument nu doar volumul creditului, ci și structura lui pe valute: preferința pentru leul moldovenesc, pe care o citește ca semn de încredere în direcția economiei Moldovei.
Când vine vorba despre gradul de îndatorare al firmelor Guvernatoarea BNM e mai rezervată. Banca Moldovei a instituit câteva praguri de alertă, confirmând că „există un nivel de îndatorare destul de ridicat”.
Problema reală, sugerează ea, nu e lipsa banilor, ci lipsa unei limbi comune între patroni și bancheri. „Băncile se uită la cash flow. Companiile nu au acest instinct de a produce un cash flow. Se uită la datele de bilanț și balanță, așa cum sunt cerute în legea contabilității”, explică Anca Dragu. Firma vine la bancă cu bilanțul, banca îi cere prognoza fluxurilor de numerar. BNM a pus la aceeași masă băncile și asociația lor tocmai ca să găsească acest numitor comun, iar restul, spune guvernatoarea, e o combinație de legislație și educație financiară.
De la dolar la euro, 11 milioane câștigate
Reorientarea economiei spre Vest se vede și în tezaurul băncii centrale. Pentru că UE a devenit principalul partener comercial și financiar al Moldovei, BNM a trecut în 2025 cu rezervele și intervențiile valutare de la dolar la euro. Efectul tehnic e o lichiditate mai mare în euro, deci un spread mai mic între cumpărare și vânzare pentru cei care lucrează în moneda europeană, adică aproximativ 70% dintre ei, potrivit guvernatoarei. Calculul BNM: economii de circa 11 milioane de euro în primul an.
Practic, băncile cumpără euro la un curs și îi vând la un curs mai mare. Diferența se numește spread. Dacă euro circulă mai ușor pe piață și băncile îl pot procura mai ușor, această diferență se poate micșora: clienții plătesc mai puțin când cumpără euro și încasează mai mult când îi vând. De pildă: înainte de reducerea spreadului, banca cumpără euro de la clienți la un curs de 19,20 lei și îl vinde la 19,40 lei. După îngustarea spreadului, ea cumpără la 19,25 și îl vinde la 19,35 lei. Astfel, o firmă care cumpără 100.000 de euro ar plăti cu 5.000 de lei mai puțin. O firmă care vinde aceeași sumă ar încasa cu 5.000 de lei mai mult.
Adunate pentru un volum mare de tranzacții într-un an, asemenea reduceri pot însemna milioane de euro.
Independența, testată în decizii
Întrebată cum colaborează cu guvernul, într-o regiune în care banca centrală trebuie adesea să acomodeze o politică fiscală agresivă, Dragu descrie o colaborare „foarte, foarte strânsă”, impusă mai ales de procesul de aderare. BNM e prezentă în grupurile de lucru cu toate ministerele, are responsabilități în planul național de aderare și în Planul de creștere al UE, un program de 1,9 miliarde de euro, adică peste 10% din PIB pe trei ani, după calculul ei. Ca și în România, banca centrală nu poate iniția legi, dar le redactează și le transmite Ministerului Finanțelor.
Cum poate verifica un cetățean că BNM rămâne independentă? „Cred că deciziile de politică monetară arată independența Băncii Naționale. Apoi avem deciziile din zona de supraveghere.” Încrederea de azi, adaugă ea, e rezultatul unor eforturi de ani de zile, cu modificări legislative începute în 2013 și o schimbare semnificativă în 2016–2017, după care sectorul bancar „a început să arate altfel”.
Principala ei grijă rămâne inflația, „obiectivul de bază al mandatului nostru”. Pe sistemul bancar, mesajul e de prudență: „În zona bancară stăm bine, dar vrem să ne asigurăm că acest bine îl păstrăm.” Următorul test e evaluarea echivalenței legislative realizată de Autoritatea Bancară Europeană (EBA), pe care BNM speră s-o vadă finalizată în câteva luni și care ar confirma că reglementarea bancară a Moldovei e aliniată la cea europeană.
Ce a adus experiența de la Ministerul Finanțelor din România
La final am întrebat-o ce a aflat ca guvernator și nu știa pe vremea când era ministru de Finanțe în România. A întors întrebarea: mai important e ce a adus cu ea. „Ai de făcut o mie de lucruri. Și atunci este foarte important să poți să selectezi, să prioritizezi.” Și, la fel de important, să evaluezi tot ce îți poate bloca un proiect, „pentru că altfel ajungi în situația în care investești timp și efort în proiecte care, din păcate, eșuează și din cauza altora”.
Relația cu BNR și ASF (în Moldova, piața asigurărilor e tot în supravegherea BNM) o descrie drept „foarte bună”, cu programe de twinning (unul nou urmează să înceapă) și cu o conferință de cercetare, aflată la a doua ediție, organizată alături de BNR.
Dragu mai spune că se așteaptă în viitor ca și alte bănci din România, ca și asigurători să intre pe piața moldovenească. Inițial, două bănci din România intraseră pe piața bancară a Republicii Moldova: BCR și Banca Transilvania, în momente diferite. BCR, prin BCR Chișinău, care și-a început activitatea în 1998, iar Banca Transilvania, prin intrarea în acționariatul Victoriabank, în 2018.
Între timp, Victoriabank a cumpărat BCR Chișinău în 2024 și a absorbit-o în martie 2025. Prin urmare, cele două prezențe s-au reunit în Victoriabank, parte a Grupului Banca Transilvania