Curtea Constituțională a publicat motivarea deciziei din 7 octombrieâ prin care a declarat inadmisibilă sesizarea fostului premier Ilie Bolojan privind conflictul juridic dintre Guvern și instanța supremă, condusă de Lia Savonea.
Cei cinci judecători CCR care au respins, fără a judeca pe fond, solicitarea lui Ilie Bolojan au fost: Gheorghe Stan, Cristian Deliorga, Bogdan Licu, Mihai Busuioc și Mihaela Chiochină. Primii patru au fost numiți la CCR de de Parlament, la propunerea PSD, iar judecătoarea Ciochină a fost numită de către fostul președinte Klaus Iohannis.
Toți cinci au considerat că CCR „este chemată să cenzureze modul în care instanța judecătorească a interpretat și a aplicat dispozițiile de lege incidente în cazul concret dedus judecății, în care părți sunt Înalta Curte de Casație și Justiție și Guvernul”. O astfel de situație depășește sfera de competență a CCR, spun cei cinci judecători.
În opinia majoritară a Curții, admiterea solicitării lui Bolojan ar fi echivalat cu „transformarea Curții Constituționale într-o instanță de reformare a hotărârilor judecătorești, ceea ce contravine ordinii constituționale și statului de drept”.
Judecătorul Csaba Asztalos, numit la CCR la propunerea UDMR, a avut o opinie concurentă, potrivit motivării Curții. Altfel spus, Asztalos a fost de aceeași părere cu cei cinci judecători, dar și-a argumentat opinia cu nuanțe despre cum ar trebui să colaboreze puterile statului.
„Principiul loialității constituționale impune colaborarea între puterile statului, niciuna dintre acestea – nici chiar puterea judecătorească – neputând să acționeze cu încălcarea Constituției, respectiv a principiului separației puterilor în stat sau a competențelor stabilite de Constituție în materie de politică bugetară.
În jurisprudența sa, Curtea a subliniat că principiul colaborării loiale între autorităţile/instituţiile statului presupune atât respectul faţă de lege, cât și respectul reciproc între autorităţile/instituţiile statului, ca expresie a unor valori constituţionale asimilate, asumate şi promovate, în scopul asigurării echilibrului între puterile statului”, a motivat Csaba Astaloș.
„O depășire a atribuțiilor puterii judecătorești”
Președinta CCR, Simina Tănăsescu, și cel mai nou judecător de la Curte, Dacian Dragoș, numit de președintele Nicușor Dan, au votat pentru constatarea conflictului juridic constituțional între Guvern și Înalta Curte.
„Prin confuzia dintre atribuțiile de instanță judecătorească, ce protejează drepturi subiective pe calea unor proceduri judiciare, și atribuția de ordonator de credite, ce presupune proceduri bugetare, Înalta Curte de Casație și Justiție a încălcat separația puterilor în stat și a împietat asupra competențelor exclusive ale Guvernului și, respectiv, Parlamentului în materie bugetară, așa cum sunt acestea prevăzute de art.138 din Legea fundamentală”, afirmă cei doi judecători CCR care au făcut opinie separată.
Ei spun că stabilirea printr-o hotărâre judecătorească a unei obligații de rectificare a bugetului de stat în sarcina autorității executive și, respectiv, a Parlamentului „reprezintă o încălcare a competenței constituționale a celor două autorități în materie bugetară și o depășire a atribuțiilor puterii judecătorești, cu afectarea principiului fundamental al separației și echilibrului puterilor în stat”. Ei atrag atenția că se creează un „blocaj instituțional insurmontabil”.
Simina Tănăsescu și Dacian Dragoș au invocat în susținerea opiniei separate și recenta decizie CEDO Pușcașu împotriva României, în care Curtea Europeană a vorbit despre un posibil conflict de interese atunci când magistrații români judecă procesele privind drepturile salariale.
Laura Scântei: „O întrebare rămâne fără răspuns”
Judecătoarea Laura Scântei, numită la CCR de fostul președinte Klaus Iohannis, a avut și ea o opinie separată. A considerat că solicitarea premierului era admisibilă și trebuia judecată pe fond.
„Refuzul clarificării la nivel constituțional a acestei distincții lasă fără răspuns întrebarea constituțională centrală: cine decide, în condițiile și cu răspunderea prevăzute de Constituție, distribuirea resurselor publice atunci când executarea unui titlu executoriu presupune modificarea cadrului legislativ-bugetar?”, argumentează judecătoarea CCR.
Ea subliniază că independența justiției nu conferă unei autorități judiciare dreptul de a se substitui deliberării bugetare a Parlamentului. Dar, raționamentul îl aplică și în cazul Executivului, precizând că „libertatea deciziei bugetare nu conferă Guvernului și Parlamentului dreptul de a transforma eșalonarea într-o neexecutare perpetuă a creanțelor stabilite prin hotărâri judecătorești definitive”.
În opinia judecătoarei Scântei, cererea premierului nu trebuia să fie considerată „o cale de atac deghizată”, ci ar fi trebuit să fie judecată pe fond:
„În măsura în care obligația de alocare integrală, în termenul și sub constrângerile stabilite, nu putea fi îndeplinită decât prin impunerea unui rezultat legislativ rezervat altor autorități – Parlament, Guvern -, existența conflictului trebuia constatată de Curte, fără a proceda la o reevaluare a creanțelor și fără a transforma Curtea Constituțională într-o instanță de reformare a hotărârilor judecătorești”.
Judecătoarea Scântei concluzionează că „independența justiției nu înseamnă control asupra bugetului național” și că „independența judecătorului se protejează printr-un nivel adecvat de remunerare stabilit prin lege, nu printr-un drept al instanțelor de a-și stabili și impune bugetul”.
Cum s-a ajuns la CCR
Premierul Ilie Bolojan a sesizat CCR în luna iulie pentru soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în legătură cu plata restanţelor salariale ale magistraţilor.
Disputa a început după ce instanţa supremă a dat în judecată Guvernul, la sfârșitul lunii martie, în contextul în care coaliția de guvernare a amânat plata restanțelor salariale pentru magistrați, aferente anului în curs. Sumele alocate inițial magistraților au fost redirecționate pentru pachetul social de măsuri pentru persoanele vulnerabile propus de PSD la dezbaterile pe bugetul de stat.
În prezent, statul trebuie să le mai plătească magistraților aproape 5 miliarde de lei, adică aproximativ 1 miliard de euro, potrivit datelor din dosarul soluționat de Curtea de Apel București.
În prezent, statul trebuie să le mai plătească magistraților aproape 5 miliarde de lei, adică aproximativ 1 miliard de euro, potrivit datelor din dosarul soluționat de Curtea de Apel București.
Tot atunci, Curtea de Apel a stabilit că Guvernul şi Ministerul de Finanţe trebuie să pună în executare decizia în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii instanţei, cu penalităţi de 1% pentru fiecare zi de întârziere, dar şi amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere.
În cererea de chemare în judecată a Guvernului Bolojan, semnată de preşedinta instanţei supreme, Lia Savonea, Înalta Curte a susţinut că neplata sumelor restante afectează dreptul de proprietate al judecătorilor care deţin titluri executorii neexecutate de peste zece ani. Totodată, instanţa supremă a acuzat Guvernul că încalcă principiul separării puterilor în stat şi subminează legitimitatea instanţelor.
În 15 octombrie, înaintea învestirii Guvernului Niculescu, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursul formulat de Guvern şi de Ministerul Finanţelor și a menținut decizia din 5 mai a Curţii de Apel Bucureşti, prin care Executivul a fost obligat să plătească, inclusiv prin rectificare bugetară, drepturile salariale restante ale magistraţilor.