Skip to content

Avocatul Toni Neacșu, despre imaginile din casa lui Călin Georgescu difuzate de Antena 3: „Eșecul este, înainte de toate, al statului”

Avocatul Toni Neacșu, fost judecător și membru al CSM, a declarat miercuri că prin difuzare imaginilor din casa lui Călin Georgescu nu a fost încălcat doar dreptul la viață privată, reclamând că există o problemă de fond și mai gravă.

„Statul nu a fost în stare să păstreze confidențialitatea unor probe pe care el însuși le-a strâns, intrând cu mandat în casa unui om. Nu mă interesează că acest om e cercetat penal și trimis în judecată și nici persoana sa”, a scris Neacșu într-un amplu mesaj pe Facebook.

Avocatul a apreciat că fotografiile făcute la percheziții nu sunt simple imagini, ci „mijloc de probă” într-un dosar.

„Legea permite pătrunderea în locuința unei persoane pentru strângerea de probe și cere ca percheziția să nu devină o ingerință disproporționată în viața privată [art. 156 alin. (2)]. Alt scop nu admite. Cine primește de la lege dreptul de a intra în casa cuiva primește, odată cu el, și răspunderea pentru ce se întâmplă cu ceea ce a văzut și a fotografiat acolo”, a explicat fostul judecător.

Adrian Toni Neacșu, fost judecător și membru al CSM
Adrian Toni Neacșu, fost judecător și membru al CSM

El a subliniat că desi nu se știe de la care dintre perchezițiile făcute la domiciliul lui Georgescu provin imaginile, presa nu avea, în mod normal, acces la dosar, iar cei care sunt la curent cu dosarul sunt obligați să păstreze confidențialitatea.

„Ghidul Consiliului Superior al Magistraturii privind relația cu mass-media prevede că aceste dosare nu pot fi studiate de jurnaliști și că din ele nu se eliberează extrase de pe actele privind probele (art. 27, 29 și 32)”, a indicat fostul membru CSM.

„Dosarul se afla în custodia unei autorități a statului”

Toni Neacșu a mai spus că nici în cazul în care imaginile sunt probe în dosarul privind înșelăciunea de 1,1 milioane de euro în care Georgescu a fost trimis în judecată, care se află în camera preliminară la Tribunalul Ilfov, nu ar trebui să fie publice deoarece procedura prevede verificare legalității probelor strânse de procurori.

 „Același ghid spune că dosarele din camera preliminară nu pot fi studiate de reprezentanții mass-media și că din ele nu se eliberează extrase sau copii ale actelor. Presa poate primi doar un extras al rechizitoriului și soluțiile pronunțate (art. 36 și 37)”, a mai spus Neacșu.

Avocatul a precizat că dosarul, indiferent că se află în custodia parchetului sau a instanței, autoritățile trebuie să păzească probele.

„În ambele ipoteze, dosarul se afla în custodia unei autorități a statului, parchetul sau instanța. Ea hotărăște cine îl vede, cine primește copii și în ce condiții, și tot ea trebuie să poată spune, în orice moment, prin mâna cui a trecut fiecare filă. De aceea, oricine ar fi fost cel care a dat fotografiile, eșecul este, înainte de toate, al statului”, a susținut Neacșu.

Precedente invocate de Toni Neacșu

El a mai subliniat că România a fost condamnată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în trecut pentru situații similare pentru scurgeri din dosarele Cășuneanu și Apostu.

„Curtea a reținut că autoritățile care dețin dosarul răspund pentru confidențialitatea lui și că, odată produsă scurgerea, au obligația de a o cerceta efectiv. Statul răspunde, așadar, chiar dacă nu se află niciodată cine a fost sursa. În același sens, Directiva (UE) 2016/343 privind prezumția de nevinovăție le permite autorităților să difuzeze informații despre o procedură penală numai atunci când este strict necesar [art. 4 alin. (3)]”, a precizat avocatul.

Neacșu a indicat că este foarte important ca un judecător să cântărească probele dintr-un dosar înainte ca aceste să ajungă în spațiu public, mai ales că în camera preliminară unele probe pot fi excluse de magistrat.

„Un stat care nu își poate păzi dosarele nu mai poate garanta nici ancheta, nici procesul echitabil, nici viața privată a celor care nu au nicio vină că locuiesc în casa percheziționată”, a apreciat Neacșu.

Infracțiunea comisă de cine a scurs imaginile în presă

Avocatul a mai spus că nu doar statul este tras la răspundere, ci și persoana care a dat fotografiile din casa lui Georgescu postului Antena 3 CNN. În opinia sa, este vorba despre „elementele infracțiunii de compromitere a intereselor justiției: dezvăluirea, fără drept, de mijloace de probă dintr-o cauză penală, înainte de soluționarea ei definitive”

 Cât despre răspunederea televiziunii este una „distinctă” și nu contează de unde provin imaginile.

„Codul audiovizualului interzice difuzarea de imagini care prezintă interioare ale unui spațiu privat fără acordul scris al celui care îl ocupă în mod legal [art. 34 alin. (3)], iar Codul civil califică aceeași faptă drept atingere adusă vieții private [art. 74 lit. d)]. Excepția interesului public privește doar imaginile care surprind ele însele fapte de interes public, cum ar fi probarea unei fapte penale [art. 34 alin. (4) și art. 31 din Codul audiovizualului]. O bibliotecă, un birou și câteva tablouri nu probează nimic”, a punctat Neacșu.

Statul trebuie să se sesize, spune Neacșu

Avocatul a subliniat că autoritățile statului ar trebui să se autosesizeze în acest caz.

„Parchetul și instanța care au avut dosarul ar trebui să verifice din oficiu cine l-a consultat și cine a primit copii și să comunice public rezultatul. Inspecția Judiciară se poate sesiza și ea din oficiu. Tăcerea instituțiilor ar fi a doua parte a aceluiași eșec. În al doilea rând, cei vătămați pot formula plângere penală, cerând să se stabilească pe ce cale au ieșit fotografiile din dosar”, a mai declarant fostul judecător.

De asemenea, el a mai indicat și Consiliul Național al Audiovizualului, care poate fi sesizat, invocând mai multe articole din Codul audivizual, inclusive cel care „le cere  televiziunilor să nu aducă atingere proceselor aflate în curs.”

 Avocatul a mai precizat că familia Georgescu poate inainta o acțiune civilă pentru interzicerea difuzării imaginilor și „repararea prejudiciului moral”.

„Nimic din cele de mai sus nu privește vinovăția sau nevinovăția persoanei cercetate. Privește un stat care cere cetățenilor să aibă încredere în dosarele sale și nu reușește să le țină închise. Dacă a reaminti aceste lucruri înseamnă a lua apărarea cuiva, îmi asum riscul”, a mai spus Toni Neacșu.  

„Mecanisme ilegale”, semnalate de avocatul Toni Neacșu

Avocatul a mai indicat că în dosarele lui Georgescu a observat „mecanisme ilegale” cu care se obișnuise să le vadă „instituite de trinomul DNA-SRI-Presă” pentru a compromite pe cineva înainte de a se stabili dacă este sau nu vinovat de faptele de care este acuzat.

Susținătorii lui Călin Georgescu au făcut apel în spațiul public ca oamenii să facă sesizării la CNA și CSM, după ce Antena 3 CNN a prezentat, în emisiunea Cătălinei Porumbel, imagini din casa fostului candidat la președinție din timpul unor pecheziții.

Televiziunea a prezentat difuzarea fotografiilor de la percheziții ca fiind un „demers jurnalistic major” și că „protejează dreptul la viața privată” pentur că nu a difuzat „toate imaginile”.