INTERVIU „Acum este momentul de a investi în Republica Moldova”. Mesajul transmis de ministrul Economiei de la Chișinău, românul Claudiu Năsui
„Unul dintre obiectivele mandatului meu este să ajungem țara cea mai favorabilă antreprenoriatului din lume. Am început deja”, explică Claudiu Năsui care în urmă cu trei luni a fost numit ministru al Economiei în Guvernul de la Chișinău, condus de Vasile Tofan. Cunoscut pentru fascinația sa față de politicile economice ale argentinianului Javier Milei, Năsui a acordat un interviu pentru publicul HotNews, în care a vorbit despre neajunsurile dar și avantajele Republicii Moldova.
- „Gradul de digitalizare de aici este mult mai mare decât eram obișnuit”, numește politicianul român unul dintre lucrurile care l-au surprins plăcut de la preluarea mandatului.
- „În Republica Moldova văd o atenție mult mai mare la detaliile textelor legislative. Nu există arma „fantastică” a ordonanțelor de urgență”, mai spune ministrul.
- Năsui dă și un exemplu concret de domeniu care se poate dezvolta în perioada următoare în Moldova: „turismul medical”. Explică și de ce.
„Nu există arma ordonanțelor de urgență”
– Ce v-a surprins cel mai mult la Republica Moldova, după ce, în august, ați devenit ministru?
– Claudiu Năsui: Sunt multe lucruri care au o claritate a lor, de care nici nu ne dăm seama. De exemplu, Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA) este instituția în care sunt concentrate cele mai multe proceduri de ajutor de stat (pentru mediul de afaceri – n.r.). A fost creată tocmai pentru a aduna aceste scheme într-un singur loc, astfel încât să nu fie împărțite între toate ministerele și agențiile, fiecare cu propria schemă.
La fel, companiile de stat sunt reunite în jurul Agenției Proprietății Publice (APP). Nu sunt împrăștiate în toate agențiile și ministerele, fiecare cu propria structură și cu propriile interese. În felul acesta poți avea politici unitare în ceea ce le privește.
Un alt exemplu este gradul de digitalizare, care este mult mai mare decât cel cu care eram eu obișnuit. Este un lucru pozitiv. Sunt multe lucruri de acest gen care sunt pozitive. Există și unele diferențe de ordin administrativ și de procedură politică.
De exemplu, Republica Moldova nu are această „armă fantastică” reprezentată de ordonanța de urgență, care în România există și este folosită foarte mult. Cred că România este, dacă nu singurul stat european, atunci unul dintre foarte puținele care o utilizează în măsura în care o face România.
Acest lucru are consecințe. De multe ori, inclusiv asupra legilor care trec prin Parlament sau prin Guvern, se poate interveni foarte ușor ulterior. Presiunea ca textul legislativ să fie bine făcut din prima este, astfel, ceva mai mică.
În Republica Moldova văd o atenție mult mai mare la detaliile textelor legislative, tocmai pentru că, dacă ai făcut o greșeală, nu poți interveni foarte repede asupra ei. În felul acesta există mai multă meticulozitate. Sunt multe diferențe, dar și multe lucruri asemănătoare și multe asemănări.
– Există un exemplu din cele menționate pe care ați vrea să îl preluați pentru România sau poate un alt lucru pe care l-ați remarcat?
– Cu siguranță, digitalizarea. Ca fost parlamentar român și ca cetățean român, aș prelua-o chiar prin copy-paste.
– Din momentul în care ați preluat funcția, la sfârșitul lunii august, câtă libertate aveți în luarea deciziilor față de influența politicului, în special a majorității parlamentare PAS? Ați avut deja contradicții de viziune cu partidul care a votat Guvernul?
– Guvernul este o emanație politică. Eu tocmai de aceea nu cred în miniștri independenți, cum li se spune uneori. Între ghilimele, sunt independenți, pentru că eu, de exemplu, nu sunt membru PAS.
Sau în tehnocrați, în adevăratul sens al cuvântului. Guvernul este o emanație politică, iar o asemenea emanație nici nu trebuie să aibă o marjă de manevră în care să fie liberă să facă orice. Trebuie, în schimb, să fie foarte congruentă cu majoritatea politică. Cred că asta avem în Republica Moldova. Am avut mai multe discuții atât cu parlamentari PAS, cât și cu fracțiunea din Parlament și există o aliniere foarte mare în privința lucrurilor care trebuie făcute: acțiunile de debirocratizare, reforma companiilor de stat și reducerea cheltuielilor. Aș spune că sunt foarte liber în îndeplinirea unui mandat care este foarte clar.
Pot fi aplicate politicile lui Milei în Republica Moldova?
– Sunteți un admirator al politicilor lui Javier Milei în Argentina. Ați început deja să aplicați aceste idei Republica Moldova?
– Sunt un susținător al ideilor lui Javier Milei, nu neapărat al tuturor lucrurilor pe care le face și nici nu pentru că le apără el.

O parte din mandatul meu este să avem țara cea mai favorabilă antreprenoriatului din lume. Am început deja.
Probabil ați aflat despre inițiativa Ministerului Economiei numită START, întreprinderea START. Ideea este ca, dacă vrei să întreprinzi ceva, dacă vrei să încerci o activitate, să poți începe ușor, fără o povară birocratică și fără acte permisive.
Vrei să faci manichiură la tine acasă, vrei să prepari cozonac sau dulceață, să produci mobilă, să oferi servicii, ai o idee, vrei să vinzi limonadă? Dau exemplele care îmi vin în minte. Aproape orice activitate ar trebui să poată fi începută ușor.
Spun aproape, pentru că, evident, activitățile cu risc mare, cum ar fi producerea de explozibili, muniție sau jocurile de noroc, rămân reglementate. Pentru acestea trebuie să existe acte permisive înainte de începerea activității.
Dar, pentru marea majoritate a activităților pe care ai putea dori să le încerci, măcar pentru a vedea dacă ai succes, dacă găsești clienți și dacă ai talent, trebuie să fii lăsat să încerci ușor. Am început acest concept de întreprindere START cu literalmente zero birocrație.
Desigur, există povara fiscală. Trebuie să plătești taxe la stat, așa cum plătește toată lumea. Este normal și firesc. Dar măcar să nu existe această povară administrativă. Să nu ai nevoie nici măcar de contabilitate, să nu trebuiască să ții evidențe contabile, să depui dări de seamă, declarații fiscale și așa mai departe.
Totul ar trebui să se facă automatizat, în funcție de cifra de afaceri, adică de vânzările tale, în măsura în care ai vânzări. Câștigul acestui tip de antreprenoriat, în ciuda reacțiilor și criticilor pe care le-am văzut, este că lumea va fi lăsată să încerce.
Experiența din România: „Problemele marilor companii ajung la politicieni”
– Care este, în opinia dumneavoastră, cea mai importantă problemă a businessului din Republica Moldova: birocrația, accesul la finanțare sau atitudinea băncilor față de antreprenori, în special față de cei mici?
– În general, firmele mari au acces la politicieni și este normal să fie așa. Firmele mari au și posibilitatea de a investi în lobby, de a angaja consultanți și de a-și găsi acces la politicieni. Vă spun din experiența mea, pentru că am fost zece ani membru în Parlamentul României: problemele marilor companii ajung la politicieni. Nu este o problemă pentru companiile mari să ajungă la politicieni și chiar să facă lobby.
De multe ori au dreptate, alteori nu, pentru că există lobby de un fel și de altul. Îmi doresc să ajut absolut pe toată lumea care are o problemă legitimă și să debirocratizăm și pentru cei mari. Să debirocratizăm și pentru corporații sau pentru companiile foarte importante. De multe ori, cei mici nu ajung însă la politicieni.
Dacă cineva încearcă să facă gem, cozonac sau prăjituri acasă și să le vândă pe internet, fiți siguri că problemele acelei persoane nu vor ajunge la politicieni. Atunci clasa politică, Parlamentul, Guvernul și oamenii care au responsabilități în acest domeniu trebuie să se gândească și la acești antreprenori.
De aceea am spus că trebuie să începem de la cel mic la cel mare. Am început cu START și continuăm cu întreprinderile mici și mijlocii. Am trecut deja printr-o hotărâre de Guvern care modifică sau chiar abrogă alte 30 de hotărâri de Guvern, tocmai pentru debirocratizare.
Pot să vă spun în premieră că săptămâna viitoare vine încă un pachet legislativ, prin care vor fi modificate foarte multe legi, tot în această logică a debirocratizării. Și vă mai spun un lucru: acestea nu sunt singurele măsuri. Vom continua.
Sunt de acord că întreaga economie nu înseamnă întreprinderile START și nici nu ar trebui să fie așa. Trebuie însă să începem de undeva și, de multe ori, este bine să începem de la bază. De sus în jos poți începe foarte ușor, dar de jos în sus este mult mai greu.
În ceea ce privește cele mai mari probleme ale economiei, aș spune că sunt legate totuși de birocrație și de suprabirocratizare. Vă spun de ce consider că aceasta este una dintre cele mai grave probleme.
Republica Moldova se află într-o anumită regiune, pe hartă, între Ucraina și România. Dacă ne uităm la economiile din jurul nostru, Ucraina are avantajul dimensiunii foarte mari. Poți avea economii de scară dacă investești acolo. Desigur, există problema războiului, dar, în principiu, este o economie foarte mare.
De cealaltă parte este România, membră a Uniunii Europene, care are un risc de țară mai mic și oferă o siguranță mai mare investițiilor. Între aceste două economii, singura șansă a Republicii Moldova este să fie cea mai flexibilă, cea mai liberală și cea mai favorabilă investițiilor.
Trebuie să fie foarte ușor să începi o activitate și să inovezi. Birocrația care vine, să spunem, din epoca sovietică, prin care un politician sau un funcționar trebuie să-ți dea o ștampilă, o aprobare sau o semnătură ca să ai dreptul să muncești sau să faci ceva, este o problemă majoră. Iar când începi o activitate, ești foarte constrâns și trebuie să prezinți acte pentru orice.
Asta omoară avantajul comparativ pe care Republica Moldova îl poate avea în regiune. Aceasta este una dintre componentele principale ale mandatului meu: să reducem birocrația și să ne aliniem la cele mai bune standarde. Trebuie să fim, dacă nu cea mai favorabilă țară din lume pentru antreprenoriat, măcar cea mai favorabilă din Uniunea Europeană și dintre țările candidate.
– În discuțiile cu mediul de afaceri sunt invocate și controalele excesive, uneori abuzive. Ați auzit de asemenea plângeri?
– Am auzit. Există și cazuri de abuzuri destul de flagrante, documentate. Nu este doar o poveste pe care mi-a relatat-o cineva. Lucrăm și la reforma domeniului controalelor.
În ceea ce privește corupția, aș spune că nu este mai multă decât în alte țări. Suntem aliniați. Știți un lucru? Corupția nu este sursa problemelor, ci este o consecință a problemelor. În momentul în care concentrezi puterea în mâinile unui număr mic de oameni și îi pui în situația de a acorda, prin semnătura lor, drepturi, bani, contracte sau permisiunea de a munci și de a face anumite lucruri, acolo apare corupția.
„Momentul de a investi în Moldova este acum”
– Dacă o persoană apropiată, importantă pentru dumneavoastră, v-ar întreba acum dacă ar trebui să investească și să deschidă o afacere în Republica Moldova ce sfat ați oferi: să o facă sau să mai aștepte până când lucrurile se vor așeza?
– Momentul de a investi este acum. Evident că, fiind ministrul Economiei, vă puteți gândi că este un răspuns politic. Dar, dacă vrei să prinzi trenul creșterii economice și investești abia în momentul în care lucrurile cresc, ai ratat deja trenul. Ai pierdut un potențial care a trecut pe lângă tine. Aș spune că momentele bune pentru investiții sunt atunci când lucrurile merg mai prost, în perioade de criză.
Nu aș spune că Republica Moldova este în criză. Nu aș spune nici că lucrurile merg neapărat foarte rău. Nu vreau să mâniem pe Dumnezeu și să arătăm că situația este mai gravă decât este. Avem foarte multe provocări și va fi o iarnă foarte grea, lucru despre care premierul a vorbit foarte corect.
Trebuie să reducem deficitul. Dar acest Guvern chiar va face acest lucru. Nu este doar o intenție: îl va face, veți vedea. După ce vom avea o creștere sănătoasă, cineva care investește atunci va investi la un alt nivel de preț. Dezvoltarea economică înseamnă și rate de profit poate ceva mai mici, pentru că investițiile au avut deja loc, iar prosperitatea este mai mare. Dacă vrei să beneficiezi de această creștere, investiția trebuie făcută mai degrabă mai repede decât mai târziu. Nu este un lucru valabil doar pentru Republica Moldova. Poate fi valabil și în alte țări și chiar pe bursă.
Exemplul „turismului medical”
– Ce „îi sperie” cel mai mult pe investitori? Ați întâlnit oameni de afaceri care au amânat investițiile sau care ezită să vină în Republica Moldova din anumite motive?
– Nu aș vrea să fac eu o trecere în revistă a tuturor motivelor. Este evident că faptul că nu ești în Uniunea Europeană și faptul că ești la granița unei țări aflate în război nu ajută. Dar vă spun un lucru, ca persoană care a ales să vină să trăiască aici: multe dintre aceste riscuri sunt masiv supraevaluate. Sperie mult mai mult decât ar trebui.
Nu cred că Republica Moldova are problemele de securitate pe care le are, de exemplu, Ucraina. Chiar dacă Republica Moldova nu este încă sub umbrela Uniunii Europene, alinierea legislației se face cu o viteză extraordinară.
Acesta ar putea fi un factor de risc pentru un investitor: investești într-o țară, nu cunoști legislația, nu știi ce idei i-au mai venit clasei politice de acolo și ce se poate întâmpla.
Dar lucrurile sunt foarte similare cu cele din Uniunea Europeană și devin, într-un ritm foarte rapid, aproape identice, pentru că implementăm acquis-ul comunitar. Acestea sunt câteva dintre aspectele legate de temerile investitorilor. Aș mai vrea să spun ceva.
Ministerul Economiei, într-o economie de piață și nu într-o economie planificată central, trebuie să aștepte semnalele pieței pentru a vedea ce funcționează și ce nu funcționează. Nu aș vrea să spun eu că o anumită industrie este viitorul și că oamenii trebuie să investească în acel domeniu.
Nu vreau să spun că voi da bani de la stat pentru ca cineva să investească într-o anumită industrie sau că voi face anumite facilități doar pentru că eu cred că acolo trebuie să se dezvolte economia. Există, desigur, și domenii strategice din punct de vedere politic, dar nu aceasta este logica după care cred că trebuie să se dezvolte economia.
Economia trebuie să se dezvolte așa cum decid antreprenorii, cei care își pun propriii bani la bătaie. Dacă vreți să investiți într-o companie la bursă, dacă vreți să cumpărați acțiuni sau dacă aveți un prieten care începe o afacere și vă spune că are încredere în proiectul lui și vă propune să investiți împreună, în momentul în care puneți banii dumneavoastră la bătaie trebuie să fiți mult mai atenți.
Trebuie să vă asigurați că există suficiente lucruri care funcționează, că există o posibilitate reală de a crea valoare și că vor exista clienți care vor plăti pentru produsul sau serviciul respectiv și care vă vor permite, practic, să vă recuperați investiția. Presiunea este mult mai mare atunci când investești bani privați. Și în ceea ce privește anticorupția, da, se fură și în sectorul privat. Am auzit la un moment dat argumentul că se fură și în privat. Da, dar mult mai puțin. De ce? Pentru că acolo există un proprietar care stă cu ochii pe tine.
Nu o să vă răspund cu o listă de domenii în care ar trebui să investească oamenii. Vă dau însă un exemplu pe care l-a menționat și premierul Tofan: turismul medical. Este un fenomen care a apărut ca rezultat al pieței.
Antreprenorii au descoperit că pot oferi tratamente extraordinare, că sunt foarte buni în ceea ce fac. M-am interesat și eu puțin și am văzut că există servicii medicale la un nivel chiar superior față de ceea ce se oferă uneori în Vest, la prețuri mult mai mici.

Atunci antreprenorii s-au gândit: dacă oferim servicii de calitate superioară sau egală cu cele din Vest, dar la prețuri mult mai mici, de ce să nu atragem oameni din Occident care să vină aici să se trateze? Acei oameni vin, se tratează, merg la restaurante, vizitează locuri și fac turism. Este bine pentru întreaga economie, este bine pentru turist și este bine pentru antreprenori.
Un asemenea sector s-a dezvoltat absolut natural. Îmi doresc ca acest tip de dezvoltare să continue și să descoperim, peste o lună, două sau trei, și alte industrii care au apărut în mod natural și la care poate astăzi nu ne gândim. Capacitatea pieței de a inova este mult mai mare decât cea a statului. Și este bine să fie așa.
„Republica Moldova trebuie să aibă o industrie de apărare”
– În domeniul apărării se discută despre atragerea unui investitor și despre dezvoltarea producției de drone în Republica Moldova. În ce etapă se află procesul de elaborare a unui proiect de lege-cadru? Din ce țări ar putea veni investitorii?
– Avem un proiect de lege pregătit și îl vom lansa cât de curând. Mai așteptăm câteva aprobări politice. Republica Moldova trebuie să aibă o industrie de apărare.
Elveția este probabil exemplul din dicționar pentru o țară neutră. Are o industrie de apărare extraordinară și are și o armată. Nu cred că va fi atacată prea curând de Italia, Franța, Austria sau de alte țări. Republica Moldova are dreptul să aibă o industrie de apărare și sper ca aceasta să ajungă să fie foarte puternică și bine pusă la punct.
Este important însă să avem un cadru mult mai puțin birocratic și reglementări proporționale cu riscurile. În alte țări s-a întâmplat ca, odată ce s-a decis dezvoltarea industriei de apărare, să fie supr reglementat tot domeniul. O companie mare poate să susțină acele reglementări, dar companiile mici nu mai au loc pe piață. Acesta este un lucru pe care trebuie să îl evităm și îl vom evita.
Vom face reglementări proporționale cu pericolul pe care activitatea respectivă îl poate reprezenta pentru societate. Una este să produci software, de exemplu, sau să lucrezi în criptografie, activități care pot avea și ele un rol în industria de apărare, și alta este să produci bombe și explozibili. Aceste activități trebuie reglementate diferit.
– În ce termen ar putea fi implementat proiectul?
– Cât de repede. Este important pentru mine să vorbesc despre acest proiect în interiorul mandatului meu. Încă nu am mandat să vorbesc mai mult, dar vă pot spune că vom avea un anunț cât de curând, probabil chiar săptămâna aceasta sau săptămâna viitoare.
„Digitalizarea este o sabie cu două tăișuri”
– Digitalizarea este, de asemenea, în portofoliul dumneavoastră. La sfârșitul lunii octombrie a avut loc un atac cibernetic fără precedent, în urma căruia au fost furate datele a aproximativ 750.000 de persoane. Cum se desfășoară investigația? Au fost stabilite dovezi concrete privind implicarea unor actori din exterior, inclusiv a Federației Ruse? Ce vulnerabilități ale sistemului a demonstrat acest atac și ce măsuri au fost luate?
– Există o investigație în curs și va fi întocmit un raport tocmai pe această temă. Nu aș vrea să anticipez rezultatele și să spun lucruri înainte de a exista concluziile oficiale. Ceea ce vă pot spune este că, de când am venit aici, am tot auzit despre asemenea atacuri. Multe nu au reușit.
Republica Moldova nu este la primul atac, ci la unul dintre puținele atacuri care au avut succes, din păcate. Trebuie să știți că digitalizarea este o sabie cu două tăișuri. Poate o să fiu citat greșit în legătură cu acest lucru. Nu înseamnă că nu susțin digitalizarea. Sunt pentru o digitalizare cât mai mare. Dar trebuie să înțelegem că digitalizarea înseamnă și riscuri noi. Aceste riscuri nu pot fi evitate decât dacă ne întoarcem la teancurile de hârtii, la dosarele cu șină și la o lume în care nimeni nu cred că vrea să se întoarcă.
Digitalizarea înseamnă și securitate cibernetică, înseamnă și asemenea atacuri. Într-o lume a inteligenței artificiale, care poate fi folosită pentru a identifica vulnerabilități, apare și o competiție a instrumentelor: cu ce arme ești atacat și cu ce instrumente bazate pe inteligență artificială te aperi. Nu vreau să anticipez mai mult. Vreau doar să spun că este o problemă cu care se confruntă și alte țări. Danemarca a avut, cu o lună înaintea noastră, un asemenea incident în urma căruia au fost furate opt milioane de date. Au existat probleme de acest fel și în Franța. În Statele Unite au fost recent situații în care au fost oprite toate avioanele, în toate statele, tocmai din cauza unor atacuri cibernetice de acest gen.
Despre reforma administrativă: „E mai bine treptat decât să nu faci nimic”
– Vreau să vă întreb despre impactul reformei administrative din Republica Moldova, care este, pe de o parte, lăudată și apreciată, iar pe de altă parte întâmpină opoziție în unele localități. Sunt organizate proteste și manifestații. Cum vedeți impactul economic al acestei reforme?
– Mi-aș fi dorit să se întâmple și în România. Este o reformă extraordinară. În ceea ce privește deficitul și cheltuielile administrative, pe termen scurt nu va exista un impact pozitiv. Vă explic de ce: reforma a fost o amalgamare voluntară, realizată în schimbul unor stimulente financiare.
Pe termen lung însă este cel mai bun lucru pe care îl putea face Republica Moldova. Dacă ar fi să îmi doresc ceva în plus, aș vrea să se meargă și mai departe, să existe și mai puține autorități publice locale. Dacă ne uităm la datele economice, la populație și la alte asemenea criterii, cred că existau argumente pentru o reformă și mai amplă. Dar, știți cum este, mai bine le iei treptat decât să nu faci nimic.
– Guvernul a pregătit un sistem de compensații pentru tarifele la gaze, însă o parte a populației consideră că ajutorul de până la 1.000 de lei (aproximativ 50 de euro) este prea mic pentru facturile din această iarnă. Ce le răspundeți celor care consideră că trebuia găsită o soluție pentru cumpărarea gazului rusesc, care ar fi fost mai ieftin?
– Cred că maximul pe care îl poate face un Guvern în acest moment este ceea ce face deja actualul Guvern prin schema de compensații. Trebuie însă să realizăm un lucru: schema de compensații nu înseamnă că apare, prin magie, mai mult gaz sau mai multă energie electrică. Înseamnă, practic, tot o redistribuire. Luăm bani dintr-o parte, ne împrumutăm sau folosim veniturile din taxe pentru a susține această zonă.
Nu este nicio problemă să facem acest lucru, dar trebuie să înțelegem că resursele despre care vorbeam mai devreme sunt finite. Ele rămân finite. Este important ca aceste compensații să fie cât mai bine țintite, să ajungă la cei care sunt cu adevărat nevoiași și care au cu adevărat nevoie de ele.
Dacă adoptăm o soluție de tipul plafonării prețurilor sau ceva asemănător, nu facem decât să creăm distorsiuni. Nu facem decât ca puținul gaz pe care îl avem să fie alocat prost. Prețul are și rolul de a asigura o alocare corectă a resurselor.
Tocmai pentru că prețul este mare și nu vrem să îi afecteze pe cei mai nevoiași, soluția este să direcționăm ajutorul către ei, către cei care au cea mai mare nevoie. În felul acesta, ei pot continua să folosească din cantitatea limitată de gaz disponibilă. Nu cred că există o soluție mai bună decât cea adoptată deja de Guvern, care este, de fapt, agreată și cu Comisia Europeană.
„O țară despărțită în două state”
– În ziua vizitei noului premier al României la Chișinău, ați început o postare cu afirmația „O țară despărțită în două state”. Ați vorbit de mai multe ori în spațiul public despre susținerea unirii Republicii Moldova cu România. Subiectul este tot mai prezent în discuțiile publice. Cât de realist este acest proiect și cât de aproape suntem, în practică, de o asemenea idee? Se discută despre unire la nivelul Guvernului?
– Îmi este greu să răspund, pentru că, din nou, nu face parte din mandatul meu. Vă spun însă un lucru: cu sau fără Unire, tot o singură țară suntem, despărțită în două state. Putem să continuăm așa sau putem să nu continuăm. Până la urmă, ține de voința populației. Dar adevărul istoric rămâne același, indiferent ce vom face în viitor.

– Există multe mituri și temeri legate de integrarea europeană. O parte a populației consideră că integrarea europeană ar putea aduce mai multe probleme economice și sociale. Există și euroscepticism. Ce argumente le-ați aduce celor care au asemenea temeri?
– Temerile privind integrarea europeană mi se par profund nejustificate. Uniunea Europeană este un spațiu cu un nivel de dezvoltare economică atât de mare, încât pentru Republica Moldova este o mană cerească.
Și nu mă refer doar la banii pe care i-ar putea primi gratuit, prin proiecte, pentru construirea unui pod, pentru infrastructură sau pentru alte investiții. Mă refer la piața unică europeană. La faptul că bunurile și serviciile circulă mult mai liber. Poți să produci ceva la Chișinău și să vinzi acel produs la Lisabona, în timp ce cumperi componente din Riga.
Exact asta s-a întâmplat și în cazul României. Exact asta s-a întâmplat în cazul tuturor statelor care s-au integrat.
Integrarea europeană a fost unul dintre cele mai bune lucruri care i s-au întâmplat României după căderea comunismului. Sunt convins că același lucru se va întâmpla și în cazul Republicii Moldova.
Ați întrebat și ce greșeli trebuie să evităm. Una dintre cele mai importante este chiar ceea ce se întâmplă deja în Republica Moldova: supra reglementarea la nivel național. Uniunea Europeană îți cere să transpui o reglementare, iar tu, ca stat, pentru a fi sigur că o implementezi și pentru a nu fi criticat, faci uneori de două ori mai mult decât ți se cere.
În felul acesta, îți îngreunezi economia, pui o povară mai mare pe mediul de afaceri și reduci potențialul de creștere economică. Este o greșeală pe care au făcut-o multe sau unele alte țări, nu vreau să le nominalizez neapărat, și de care Republica Moldova trebuie să se ferească.
– În acest context, anul 2028, când Republica Moldova își propune să fie pregătită pentru aderarea la Uniunea Europeană, este un termen realist?
– Este un termen realist pentru care trebuie să ne luptăm. Uitați-vă la viteza și rapiditatea cu care am făcut progrese, lucru pe care l-a apreciat și doamna Marta Kos (n.r.- comisar european pentru extindere). Republica Moldova și Muntenegru sunt în top în ceea ce privește progresele. Dacă vom continua acest ritm și vom rămâne concentrați asupra obiectivului strategic, care este aderarea la UE, cred că este fezabil.