Rezidenții din Toronto încearcă să salveze un stejar mai vechi decât Canada
La umbra celui mai mare cartier de zgârie-nori din Canada, rezidenții din Toronto încearcă să salveze un stejar vechi de secole dar eforturile au fost complicate de pandemia de COVID-19, scriu AFP și Barrons.
Arborele, un stejar roșu american cu o înălțime de 24 de metri, este unul din cei mai bătrâni copaci din țară, răsărind cu aproximativ 300 de ani în urmă într-o perioadă în care exploratorii francezi au pus bazele unui punct de negoț în apropierea Lacului Ontario.
Stejarul se află acum în curtea unei căsuțe de pe o stradă din centrul unui cartier rezidențial din nordul orașului. Trunchiul său uriaș are o circumferință de cinci metri și se freacă de spatele locuinței construite în anii 1960.
Vara, ramurile sale țin umbră întregii case însă în ultimii ani un nou proprietar și-a exprimat îngrijorările legate de costurile întreținerii copacului și de faptul că rădăcinile acestuia deteriorează fundația locuinței.
Vecinii sunt de asemenea îngrijorați că superbul specimen ar putea fi într-o zi deteriorat de vânturi puternice sau doborât de o furtună.
Consiliul local din Toronto a votat în 2018 să cumpere proprietatea și să demoleze casa pentru a transforma lotul într-un mic parc pentru a proteja arborele și a-l face accesibil tuturor rezidenților din orașul cu șase milioane de locuitori.
„Rolls-Royce-ul arborilor seculari”
Autoritățile au ajuns la o înțelegere cu proprietarul locuinței anul trecut, rezultat care a încântat-o pe Edith George, o rezidentă care a militat de peste 14 ani pentru conservarea stejarului.
„Este Rolls-Royce-ul arborilor seculari. Niciun alt stejar din Canada nu are valoarea acestuia”, declară pensionara în vârstă de 68 de ani.
Experții afirmă că beneficiind de îngrijire și condiții corespunzătoare, arborele ar putea trăi încă 200 de ani sau chiar mai mult.
„Un astfel de copac este costisitor de întreținut. Dacă lotul devine spațiu public, primăria va putea să aibă grijă de el mai bine decât mine”, afirmă Ali Simaga, cel care a cumpărat proprietatea în 2015, adăugând că „nu vreau să fiu egoist și să îl țin doar pentru mine”.
Însă înțelegerea încheiată cu primăria nu este încă parafată. Oferta autorităților de a cumpăra lotul este condiționată de strângerea din donații private a jumătate din prețul proprietății.
Strângerea de fonduri a început în 2019 cu obiectivul de a strânge 430.000 de dolari canadieni (aproximativ 325.000 de dolari americani) până la sfârșitul acestui an. După un început promițător care a inclus și o donație de 100.000 de dolari canadieni din partea unor filantropi locali, contribuțiile au secat în timpul pandemiei.
Până la mijlocul lunii iulie, campania a reușit să strângă doar 125.000 de dolari canadieni, în jur de 30% din țintă. Dacă obiectivul nu va fi atins până la sfârșitul anului sau nu va exista o extensie a termenului-limită, banii colectați vor fi folosiți pentru plantarea de copaci în Toronto iar viitorul stejarului istoric va rămâne sub semnul întrebării.
Moștenire culturală
Copacul se află de-a lungul unei foste poteci folosite de indigenii canadieni și mai târziu de negustorii de blănuri care făceau negoț între lacurile Ontario și Simcoe – o bucată din drumul comercial care se întindea de-a lungul continentului american de la Golful Mexicului până la Lacul Superior din nord, potrivit istoricului Madeleine McDowwel.
Călătorii foloseau copacii mari drept repere, relatează aceasta, afirmând că stejarul era probabil destul de mare când francezii au pierdut teritoriul în favoarea Marii Britanii care a fondat orașul York, cel care avea să fie redenumit Toronto în 1973.
Este un „copac minunat”, afirmă Manjit Jheeta, director al Biroului pentru parteneriate, sponsorizări și donații din cadrul primăriei Toronto, adăugând că „este o parte a moștenirii culturale a orașului Toronto, parte a moștenirii Canadei și spune povestea țării noastre”.
Anul trecut orașul a dezvelit o plachetă comemorativă în onoarea stejarului, o premieră pentru un copac din cea mai mare metropolă a națiunii, valoarea sa ecologică nefiind de asemenea de neglijat: arborele a absorbit și depozitat peste 11 tone de dioxid de carbon din atmosferă.
Citește și:
INTERVIURILE HotNews.ro