Șeful Consiliului Național Secuiesc: Voi cere ca proiectul de autonomie să fie depus și a cincea oară

Preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), Izsak Blalzs, a declarat miercuri, că va cere parlamentarilor maghiari care sunt membri ai organizaţiei sale ca proiectul legislativ privind statutul de autonomie a Ținutului Secuiesc să fie înaintat şi pentru a cincea oară în Parlamentul României.

Proiectul respins miercuri de Senat și care a provocat o reacție dură din partea președintelui Klaus Iohannis a fost inițiat de deputații Zsolt-Istvan Biro şi József-György Kulcsar-Terza, care au candidat pe lista UDMR din partea CNS.

„Vom analiza. Sunt ferm şi sunt hotărât, ca preşedinte al Consiliului Naţional Secuiesc, voi cere CNS să hotărască şi înaintarea pentru a 5-a oară a proiectului de lege privind statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc (…) La prima înaintare în Parlament a proiectului, în 2004, a fost o dată dezbătut în Senat, s-a refuzat fără să fie dezbătut, apoi a urmat în Senat şi Camera Deputaţilor, au trecut 7 ani, din 2004-2012, nu a fost atât de urgent pentru clasa politică română să dea un ‘Nu’ atât de prompt ca acum. Probabil vor veni analiştii şi vor spune cui se datorează această promptitudine, această grabă şi folosirea unui ton deseori incitant. Nu este nevoie, nu se rezolvă crizele şi nu se poate clădi viitorul unei ţări pe ură”, a declarat Izsak Balazs, pentru Agerpres, după ce Senatul a respins, în calitate de for decizional, proiectul privind Statutul de autonomie a ţinutului secuiesc.

Izsak Balasz a menţionat că a fost oarecum mulţumit cu privire la adoptarea tacită a proiectului în Camera Deputaţilor, însă a subliniat că a ştiut că proiectul nu va fi adoptat în Senat şi că în acest context nu îşi explică reacţiile vehemente ale politicienilor de la Bucureşti.

„Pe undeva eram şi mulţumiţi, dar eram şi conştienţi de faptul că proiectul nu va fi adoptat, deci nu am avut iluzii în privinţa asta. Consider surprinzătoare reacţiile vehemente din Bucureşti, ca şi cum ar fi un proiect nou nouţ. Bineînţeles, toată clasa politică română îl cunoaşte din 2004, când a fost înaintat prima dată Parlamentului. Aceasta era a patra înaintare şi au avut ocazia să cunoască conţinutul şi doleanţele noastre, atât partidul de guvernământ, cât şi opoziţia. Să cunoască doleanţele secuilor, care nu se schimbă nici dacă la Bucureşti au loc nişte reacţii deosebit de vehemente, care consider că sunt legate de criza generată de epidemie şi de faptul că elita politică română nu are un proiect pentru soluţionarea acestei crize. Nu este un drum bun de a instiga o parte a populaţiei împotriva celeilalte părţi. Secuii sunt hotărâţi să urmeze această cale constituţională şi să obţină autonomia Ţinutului Secuiesc pe cale legislativă. Chiar şi atunci domnul Iohannis spune că pe timpul preşedinţiei sale acest lucru nu se va întâmpla. Am auzit asta şi de la domnul Ion Iliescu, şi de la domnul Traian Băsescu. Hotărârea noastră nu s-a schimbat pe fondul acestor reacţii din partea şefilor se stat”, a mai susţinut Izsak Balazs.