Primăria Capitalei a finalizat incineratorul de nămol de la Glina/ Bucureștiul nu mai aruncă apă murdară în Dâmbovița

Primăria Capitalei a finalizat lucrările la incineratorul de nămol de la Stația de Epurare Glina, a anunțat primarul general, Nicușor Dan. Până acum, Bucureștiul epura mecanic toată apa uzată, iar biologic doar circa 70%. Acum toată apa uzată este epurată, iar municipalitatea nu va mai deversa deloc apă murdară în Dâmbovița, iar nămolul rezultat din procesul de epurare va fi ars. Proiectul, în valoare totală de 650 de milioane de lei, a fost realizat cu finanţare europeană.

Lucrările au fost finalizate după zece ani de la debutul acestui proiect. Dacă investiţia nu era finalizată în acest an, exista riscul ca Bucureştiul să returneze banii europeni.

Primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, a declarat joi, într-o conferinţă de presă, că a preluat acest proiect, în urmă cu trei ani, la un stadiu de realizare de 40%, în condiţiile în care Primăria Capitalei avea conturile blocate.

„Bucureştiul are o staţie de epurare care tratează toate apele reziduale din Capitală. Poate să trateze 12 metri cubi pe secundă, ceea ce înseamnă că, până în dezvoltarea viitoare a Bucureştiului – 2040, toată apa din canalizarea Bucureştiului va fi tratată. Până în momentul acesta, parţial, iar până acum zece ani, total, apa din canalizarea Bucureştiului se vărsa în Dâmboviţa, de acolo în Argeş, de acolo în Dunăre şi de acolo în Marea Neagră, poluând toate aceste ape”, a explicat primarul general.

Nicușor Dan a mulțumit constructorilor -FCC, Aqulia şi Suez – că au continuat să lucreze, deşi o lungă perioadă de timp nu au fost plătiţi.

Carlos Pallares, directorul firmei spaniole FCC, care a lucrat la staţia de epurare, a precizat că Bucureştiul dispune de instalaţii de epurare a apei şi incineratoare ale deşeurilor care îl plasează „pe un loc fruntaş în ceea ce priveşte respectul pentru mediu”.

Benoit Samanos, directorul firmei Suez, care s-a ocupat de incinerator, a subliniat că o investiţie de o asemenea complexitate reprezintă o mândrie pentru echipele participante. Potrivit acestuia, proiectul este unul „avangardist”, de care ar fi nevoie şi în multe alte capitale din Europa.

„Incineratorul utilizează, pentru funcţionarea sa, energie 100% regenerabilă, respectiv cea care provine din biomasă. Proiectul este un bun exemplu de urmat, pentru că, practic, transformă poluarea în resursă”, a transmis Samanos.

Incineratorul de nămol de la Stația de Epurare Glina utilizează nămolul rezultat din epurarea apelor uzate orășenești și tratează termic deșeurile nepericuloase rezultate din acest proces. Din gazele de ardere rezultate și evacuate de incinerator se recuperează căldură care se folosește pe de o parte, în procesul de uscare și ardere a nămolului, iar pe de altă parte într-un sistem de generare a energiei electrice.

Valoarea investiției este de circa 650 milioane lei plus TVA (150 milioane de euro), banii provenind în mare parte din fonduri europene nerambursabile.

Cum funcționează incineratorul de nămol?

Municipalitatea a prezentat la începutul acestui an cum funcționează incineratorul de nămol de la stația de epurare și ce se întâmplă cu emisiile incineratorului și nămolul ars.

„Nămolul rezultat din epurarea apelor uzate orășenești reprezintă combustibil pentru Stația de Incinerare. Nămolul este deshidratat în unitatea de deshidratare de unde este pompat în stația de incinerare a nămolului. Din aceste bazine, nămolul este pompat către cuptoare unde, prin ardere este adus la o temperatură de cel puțin 850 grade C timp de cel puțin 2 secunde.

Din gazele de ardere rezultate și evacuate din cuptor se recuperează căldură care este folosită pe de o parte, în procesul de uscare și ardere a nămolului, iar pe de altă parte într-un sistem de generare a energiei electrice cu turbine”, a transmis Primăria Municipiului București.

Gazele arse sunt tratate într-un sistem de tratare în două etape, astfel încât se îndepărtează cenușa în electrofiltre, urmată de reziduurile rezultate din epurarea gazelor arse, retinute in filtrele cu saci. Evacuarea finală a gazelor arse este echipată cu Sistem de monitorizare continuă a emisiilor.

„Scopul principal al procesului de ardere (…) este de a reduce cantitatea de nămol deshidratat și de a limita cât mai mult posibil pericolul pentru sănătate și mediu. Prin arderea nămolului se produc doar două amestecuri solide de substanțe anorganice (cenușă și reziduu de la epurarea gazelor de ardere), partea organică a nămolului fiind arsă, rezultand in principal în dioxidul de carbon și vapori de apă, care după epurarea gazelor de ardere, ajung în atmosferă. Cenușa și reziduurile de la epurarea gazelor de ardere au un volum foarte redus, în comparație cu nămolul deshidratat și pot fi depozitate în siguranță sau valorificate”, au mai explicat reprezentanții municipalității.

Proiectul a început în 2013

Licitația pentru extinderea stației de epurare de la Glina a fost lansată în 19.01.2013, dar din cauza contestațiilor s-a atribuit abia după 4 ani, în final contractul pentru proiectare și execuție, în valoare de 552.872.903,96 lei fără TVA, fiind semnat pe 22.06.2017 cu Asocierea FCC CONSTRUCCION&AQUALIA INTECH&SUEZ INTERNATIONAL.

”Întârzierile au fost generate de: prelungirea termenului de depunere a ofertelor și reevaluarea acestora, nestabilirea termenelor de judecată pentru plângeri și redactarea cu întârziere a Hotărârilor CAB, contestații multiple atât la CNSC, cât și la CAB, urmate de sentințe pronunțate incomplet și de reluarea procedurii de verificare a candidaturilor și a evaluării ofertelor”, se arată într-un răspuns transmis anul trecut de Primăria Capitalei la solicitarea HotNews.ro.

Ordinul de începere a fost emis începând cu data de 03.08.2017, iar predarea amplasamentului pentru proiectare a fost făcută în data de 07.08.2017. Proiectarea și obținerea autorizației de construire a mai durat încă un an și jumătate, iar predarea amplasamentului în vederea execuției lucrărilor s-a realizat în data de 28.01.2019.

Potrivit contractului inițial, lucrările aveau termen de finalizare 26.11.2019, urmând ca antreprenorul să asigure garanția lucrărilor pentru o perioadă de 365 de zile. Dar au fost probleme cu amplasamentul și cu obținerea autorizațiilor și avizelor, astfel că a fost decalat pe 02.06.2022, dată la care începe perioada de garanție a lucrărilor de 1 an de zile.

Primăria Capitalei a finalizat incineratorul de nămol de la Glina/ Bucureștiul nu mai aruncă apă murdară în Dâmbovița

Cum funcționează incineratorul de nămol?

Proiectul a început în 2013

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”