Primarii care n-au mai așteptat să le dea guvernul bani și și-au scos ei comunele din noroaie cu fonduri europene. „Am văzut cât de importantă este infrastructura rutieră pentru atragerea de investitori”

Banii europeni au schimbat spectaculos viața locuitorilor din comunele care au avut proiecte și deschidere să folosească acest mecanism de finanțare. Un exemplu este comuna Ciugud, din Alba, care a accesat astfel nu mai puțin de 30 de milioane de euro, bani cu care și-a asfaltat toate drumurile, a construit rețele de apă și canal, o microcentrală eoliană, parc industrial, iar acum implementează un proiect de iluminat inteligent, amenajează stații de încărcare pentru mașini electrice și face pași importanți pentru transformarea într-un ”smart village”. Și Comuna Dudeștii Noi din Timiș a accesat circa 12 milioane de euro, dezvoltând infrastructura și economia. De la o rată a șomajului de circa 25% a ajuns sub 1%, iar acum o fabrică din localitate va aduce chiar muncitori din Sri Lanka, fiindcă în localitate nu mai găsește mână de lucru.

Povestea comunei Ciugud

Comuna Ciugud din județul Alba a accesat de la intrarea României în UE nu mai puțin de 30 de milioane de euro. Cu acești bani a dezvoltat infrastructura, iar acum localitatea face pași importanți pentru transformarea într-un ”smart village”.

”Până acum am accesat undeva la 30 milioane de euro. Pe fostul exercițiu financiar am accesat în asociere cu o comună vecină fonduri pentru dezvoltarea infrastructurii de apă, apă uzată, asfaltări de drumuri, circa 7,5 milioane de euro. Am făcut vreo 47 de km de rețea de canalizare cu două stații de epurare, comuna vecină a făcut 50 km de rețea de apă cu stație de pompare și rezervoare. Comuna noastră a mai asfaltat străzile pe acest proiect. Apoi am avut un proiect pentru înființarea unui grup de acțiune locală, noi fiind capitala unei microregiuni formate din 27 de comune și un oraș. Am fost prima comună din țară care a asfaltat drumuri de câmp, în asociere cu alte două comune, o rețea de 30 km de drumuri de câmp care leagă 3 comune, 7 sate și deservește circa 3.000 ha de teren și 15 ferme. Am luat fonduri europenene pentru o microcentrală eoliană care ne produce energia pentru iluminatul public, am făcut sediul Primăriei, cămine culturale. Pe actualul axercițiu am accesat circa 12 milioane de euro. Avem proiecte pe infrastructura rutieră, drumuri, un pod, un proiect pe iluminat inteligent, ne producem energia electrică cu panouri fotovoltaice pentru primărie, o școală și două stații de încărcare publice pentru mașini electrice. Vrem să devenim primăria fără hârtii”, a declarat pentru HotNews.ro Gheorghe Dămian (fost PSD, acum independent), primarul comunei Ciugud.

Unul dintre cele mai interesante proiecte realizate cu fonduri europene pe acest exercițiu financiar este cel care vizează folosirea de energie verde pentru alimentarea a două clădiri și două stații de încărcare pentru mașinile electrice.

”Vom avea o parcare care va fi acoperită cu panouri fotovoltaice, unde vor exista două stații de încărcare pentru mașinile electrice, care vor fi puse gratuit la dispoziția celor care doresc. Primăria are deja un autoturism electric, iar în comunitate sunt încă două. Proiectul este aprobat, colegii de la achiziții fac procedurile pentru atribuirea contractului de execuție. Panourile fotovoltaice vor asigura iluminatul pentru toată zona în care se află primăria, pentru primărie și școală. Școala este acum în execuție, tot pe fonduri europene și va fi modernizată, va avea iluminat inteligent care va fi alimentat din această sursă regenerabilă”, a explicat pentru HotNews.ro Dan Lungu, responsabil comunicare Primăria Ciugud.

Un alt proiect ambițios aflat în derulare este cel care vizează iluminatul inteligent.

”Iluminatul inteligent este un proiect integrat pe toată comuna. Avem deja implementat proiectul în mai multe zone și este în derulare. Ținta noastră este ca toată comuna să aibă iluminat inteligent, adică sisteme care consumă puțin, să fie toate rețelele îngropate, să dispară cablurile de pe stâlpi, stâlpii să fie înlocuiți”, a explicat Dan Lungu.

Un alt proiect aflat în implementare vizează transformarea râului Mureș într-o zonă de agrement și o atracție turistică.

Toate aceste proiecte fac parte dintr-un program mai amplu prin care comuna va fi trasformată într-un ”smart Village”.

”Toate aceste proiecte fac parte dintr-un concept nou, ”smart Village” care însemnă o comunitate care se dezvoltă inteligent folosindu-și resursele locale, implementând soluții tehnologice ca să-și reducă costurile, dar păstrând în același timp identitatea rurală. Conceptul cuprinde patru piloni. Primul este administrația locală inteligentă și noi am făcut deja stații automate de plată a taxelor și impozitelor locale în fiecare sat. Cetățeanul nu mai vine la ghișeu și se duce și plătește cu ajutorul unui card la acel automat. Al doilea pilon este cetățean inteligent, prin care vrem să transformăm școala din localitate în una smart, apoi protejarea inteligentă a mediului înconjurător, prin ceea ce implementăm deja cu panouri fotovoltaice, iluminat inteligent, mașini electrice, și al patrulea pilon este dezvoltarea inteligentă a satului românesc”, a declarat Dan Lungu.

Automat de plată a impozitelor

Banii europeni și proiectele de dezvoltare a infrastructurii au dus la creșterea populației și o spectaculoasă dezvoltare economică.

”Când am ajuns primar, în 2000, aveam 2.600 de locuitori, cu populația în scădere, iar acum suntem undeva la 3.200 de locuitori, chiar peste. Avem o zonă de dezvoltare economică unde avem aproximativ 30 de firme cu peste 700 locuri de muncă. Nu mai avem teren, am extins zona industrială cu 12 hectare pentru că avem tot mai multe solicitări. În 2000 aveam venituri proprii undeva la 15.000 de euro, iar acum avem aproape două milioane de euro pe an. Anul acesta ajungem undeva la 10 milioane de euro cu tot cu fondurile europene”, a declarat primarul comunei Ciugud. Comuna are și cel mai mare teren de golf din România, și unul dintre cele mai moderne din Europa, o investiție privată de 15 milioane de euro, finalizată în octombrie 2017.

Primarul GHeorghe Dămian spune că a ales să acceseze banii europeni fiindcă nu au culoare politică și există predictibilitate.

”Eu sunt primar din 2000, știu ce însemnă și fondurile guvernamentale, nu ai predictibilitate în ceea ce faci. Am constatat că fondurile europene nu au culoare politică, dacă respecți ceea ce este scris în proiect, nimeni nu are ce să-ți facă, sunt mult mai sigure, chiar dacă ni se pare că este mai multă hârțogăreală, atunci când primești atât de mulți bani, trebuie să respecți și regulile, mi se pare chiar normal. Este normal să fie reguli, să fim verificați, să răspundem la întrebări atunci când suntem întrebați. Dacă nu fac nimic, ce se întâmplă în comuna mea? Sigur că ne dorim să se reducă birocrația și s-a redus. Trebuie fă fim conșțienți că în prima perioadă de finanțare și finanțatorul și beneficiarul au învățat, dar lucrurile s-au schimbat în bine de atunci”, a declarat Gheorghe Dămian.

Povestea comunei Dudeștii Noi

Comuna Dudeștii Noi se află la 13,5 km de Timișoara și are circa 3.700 de locuitori. Localitatea a accesat circa 12 milioane de euro din fonduri europene.

”Am început în 2005 cu un proiect de informatizare a Primăriei, pe PHARE 2004, circa 15.000 euro. În 2006 am avut un proiect de colectare selectivă a deșeurilor și înființarea unei stații de sortare, tot pe PHARE, 550.000 euro. După aceea am avut realizarea sistemului de canalizare menajeră și stație de epurare și extinderea alimentării cu apă, în perioada 2008-2012, 1.500.000 euro. Apoi am avut un proiect MeSeRii locale – Parteneriat pentru Meșteșuguri și Servicii Rurale locale, pe P.O.S. D.R.U, de 2.215.000 euro, în perioada 2014-2015. Am mai avut asfaltarea străzii Păduricii, un proiect pe FEADR, 73.000 euro, pietruirea a două drumuri de exploatarea agricolă, tot pe FEADR – 50.000 euro, achiziționarea unui buldoescavator, tot pe FEADR, 59.000 euro și asfaltarea străzilor în comuna Dudeștii Noi – 1.194.000 euro”, a explicat primarul Adrian Nica (PNL), pentru HotNews.ro.

Acum sunt în implementare următoarele proiecte pe fonduri europene:

– Înființare rețea de canalizare în comuna Becicherecu Mic, canal de legătură între Becicherecu Mic și Dudeștii Noi și extindere stație de epurare în comuna Dudeștii Noi – 2.870.000 euro, perioada de implementare 2017-2020;

– Extindere rețea de alimentare cu apă și canalizare în comuna Dudeștii Noi – 1.472.000 euro, perioada de implementare 2017-2019

– Construire grădiniță P+1E în comuna Dudeștii Noi – 620.000 euro, perioada de implementare 2017-2019

– Restaurarea și amenajarea peisagistică a ansamblului arhitectural Biserica Romano-Catolică „Sf. Vendelin” – 1.510.000 euro, perioada de implementare 2018-2021

Stația de epurare

Adrian Nica a fost ales primar în 2004, când avea 23 de ani și încă de la început a fost foarte clar că fondurile europene sunt principala șansă de dezvoltare a localității.

”Am ales să accesez fonduri europene pentru că acestea nu sunt dirijate politic și pentru că finanțarea este sigură, nu depinde de alocările guvernamentale și anumite incertitudini ce țin de politica națională, chiar dacă birocrația este mai mare, timpul de implementare mai lung. Un alt motiv a fost acela că procedurile pe fonduri europene sunt mai puțin susceptibile a fi nelegale decât cele din finanțări naționale, iar dacă le respectăm, nu avem probleme cu Curtea de Conturi și alte organisme de control. M-a întărâtat să candidez lipsa de acțiune a administrației precedente și că de zeci de ani ne complăceam în mediocritate. Asta m-a deranjat fiindcă știam că se pot face lucruri numai să existe voință. Știam că se pot obține și bani și finanțări, că alte adminbistrații obțineau bani europeni și aveau o gândire strategică. ”, a declarat primarul pentru HotNews.ro.

În 2004, comuna avea 2.300 de locuitori și rata șomajului ajungea la 25%, spune edilul. Acum are 3.700 de locuitori, iar șomajul este sub 1%.

Dezvoltarea infrastructurii a adus prosperitate economică și la creșterea populației.

”Am văzut la nivel micro cât de importantă este infrastructura rutieră pentru atragerea de investitori și deschiderea comunei către investiții. Am asfaltat în 2007 un drum de 3 km care făcea legătura între comună și DN6, era un drum praf, și în primul an după numărul firmelor din comună a crescut de la 12 buticuri la peste 50, dintre care două firme mari (o fabrică de mobilă și un depozit logistic). I-am atras prin infrastructură – apă, canal, electricitate, drumuri – dar și prin deschiderea administrației către nevoile lor, mulți investitori spuneau că sunt exasperați de birocrație și timpul lung necesar aprobărilor, iar noi le-am asigurat asistență pentru a obține documentele necesare în câteva zile. Acum aveam 177 de firme în comună. Avem cele două firme mari despre care v-am vorbit, Casa Rusu și parcul logistic, o firmă de țiglă metalică și sisteme pentru acoperiș a unui producător chinez, o firmă de reciclare, de alimentație publică, firme agricole. Acum una dintre firmele de la noi din comună aduce 200 de muncitori din Sri Lanka fiindcă la noi nu mai găsește forță de muncă. Avem o criză acută”, a declarat primarul pentru HotNews.ro.