Asociația Autism Europa: Copiii cu cerințe educaționale speciale au nevoie de un proces educativ incluziv real, nu de scuzele, justificările și bâjbâielile unui sistem în care asigurarea finanțării pentru educație de calitate cade în sarcina părinților

”Ideea” doamnei ministru de a înființa clase speciale în învățământul de masă, deși are aparent la bază intenții bune – ”Adică aş vrea: ca şi lor, celor integraţi în şcolile de masă, să le putem asigura profesori de sprijin”- denotă lipsa de cunoștințe în ce privește legislația din domeniul educației și în realitate e emisă nu în interesul elevilor ci pentru că doamna ministru simte că prin prezența copiilor cu cerințe educative speciale în învățământul de masă ”creăm dificultăţi la profesori”, conform unui comnicat al Asociației Autism Europa – Centrul de Resurse și Referință în Autism Micul Prinț.

Redam comunicatul integral:

Referitor la declarațiile ministrului educației, Ecaterina Andronescu, legate de integrarea elevilor cu cerințe educative speciale în învățământul de masă

Ieri, ministrul educației, Ecaterina Andronescu a declarat pentru Digi TV cu referire la elevii cu cerințe educative speciale:

„Noi acum îi avem pe cei cu dificultăţi de învăţare, să îi numim aşa generic, împărţiţi în două categorii. Pe unii îi trimitem în şcolile speciale, iar alţii sunt în şcolile normale, integraţi în clasele normale. Acolo, din păcate, într-o foarte mică măsură reuşim să asigurăm profesori de sprijin pentru copiii integraţi în clasele normale şi atunci creăm dificultăţi la profesori. Şi mă gândeam dacă nu am putea să îi împărţim mai mulţi într-un loc şi să punem profesori de sprijin acolo. Adică aş vrea: ca şi lor, celor integraţi în şcolile de masă, să le putem asigura profesori de sprijin”.

În acest sens, facem următoarele precizări:

1. Potrivit unui studiu derulat de FEDRA la începutul acestui an, 59,8% dintre copiii diagnosticați cu tulburări din spectrul autist sunt școlarizați în grupe/clase tipice din învățământul de masă o mare parte fără sprijin educațional de la stat, iar 12% nu sunt școlarizați deloc, aspect extrem de grav. Acest grad crescut de incluziune în învățământul de masă se datorează EXCLUSIV lobby-ului susținut derulat de organizațiile de părinți, dar și legislației europene care previne, prin toate mijloace, discriminarea elevilor pe criterii de dizabilitate.

2. Majoritatea copiilor cu TSA incluși în învățământul de masă sunt însoțiți de facilitatori școlari plătiți de familii și reușesc să fie integrați tot datorită terapiei de recuperare intensivă și precoce plătită TOT de familii.

3. Legislația românească în domeniu este contradictorie. Pe de o parte, Ordinul MENCS nr. 6134/2016 privind interzicerea segregării şcolare în unităţile de învăţământ preuniversitar prevede la articolul 5: “constituie segregare şcolară pe criteriul dizabilităţii şi/sau al cerinţelor educaţionale speciale separarea fizică a antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor cu dizabilităţi şi/sau cu cerinţe educaţionale speciale în grupe/clase/ clădiri/ultimele două bănci / altele din învăţământul de masă, astfel încât procentul antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor cu dizabilităţi şi/sau cu cerinţe educaţionale speciale dintr-o grupă/clasă/clădire/ultimele două bănci/altele a unei unităţi de învăţământ preuniversitar de masă este disproporţionat în raport cu procentul antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor cu dizabilităţi şi/sau cu cerinţe educaţionale speciale dintr-o altă grupă/clasă/clădire/ultimele două bănci/altele din aceeaşi unitate de învăţământ preuniversitar de masă,

de acelaşi nivel.”

(2) Constituirea de grupe cu antepreşcolari sau preşcolari ori clase cu elevi cu dizabilităţi şi/sau cu cerinţe educaţionale speciale într-o unitate de învăţământ preuniversitar de masă reprezintă segregare şcolară şi este interzisă.

Pe de altă parte, Legea autismului prevede la articolul 4.2. că:

”Elevii diagnosticați cu TSA au acces la servicii de educație specializate acordate în funcție de tipul și gradul handicapului și de nevoile educaționale specifice copilului/elevului/tânărului cu tulburare de spectru autist și cu tulburări de sănătate mintală asociate. Serviciile educaționale se acordă în cadrul sistemului de învățământ special, prin unitățile de învățământ special și în cadrul unităților de învățământ de masă prin serviciile educaționale de sprijin furnizate de specialiști din centrele județene de resurse și asistență educațională/Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională (CJRAE/CMBRAE) și de specialiști din învățământul special, așa cum sunt ele prevăzute de legislația în vigoare”.

Iar la articolul Art. 13 că:

(2) Școlarizarea copiilor/elevilor cu TSA se face:

a) în grupe/clase/individual în unități de învățământ de masă, de tip incluziv;

b) în grupe/clase de învățământ special integrate în unități de învățământ de masă;

c) în grupe/clase din unități de învățământ special;

d) în centre școlare pentru educație incluzivă.

4. Nici învățământul special românesc nu este adapătat nevoilor elevilor diagnosticați cu tulburări din spectrul autist, dovadă clară fiind procentul mare de elevi cu TSA neșcolarizați sau școlarizați la domiciliu (17.7%) și refuzul tot mai persistent al familiilor de a-și direcționa copiii diagnosticați cu autism spre învățământul special. Școlile speciale nu funcționează pe sisteme educative adaptate nevoilor copiilor cu autism (TEACCH, PECS) și nu îi pregătesc pentru viață, dovadă stând faptul că integrarea în câmpul muncii a adulților cu tulburări din spectrul autist este, practic inexistentă în România.

5. Ghidurile medicale internaționale susțin integrarea elevilor cu tulburări din spectrul autist în învățământul de masă pentru ca aceștia să își însușească abilități de comunicare, socializare și comportamentale cât mai apropiate de cele ale colegilor neurotipici.

În concluzie, ”ideea” doamnei ministru de a înființa clase speciale în învățământul de masă, deși are aparent la bază intenții bune – ”Adică aş vrea: ca şi lor, celor integraţi în şcolile de masă, să le putem asigura profesori de sprijin”- denotă lipsa de cunoștințe în ce privește legislația din domeniul educației și în realitate e emisă nu în interesul elevilor ci pentru că doamna ministru simte că prin prezența copiilor cu cerințe educative speciale în învățământul de masă ”creăm dificultăţi la profesori”.

Considerăm că prin aceste declarații doamna ministru încearcă să remedieze impotența unui sistem educațional chemat să creeze condiții pentru toți elevii, indiferent de starea lor de sănătate. Ministerul Educației este obligat să asigure personalul de sprijin pentru incluziunea copiilor cu cerințe educative speciale în învățământul de masă, să angajeze și să plătească la un nivel corespunzător personal de sprijin, nu să caute ”soluții” în detrimentul elevilor.

Elevii cu tulburări din spectrul autist și cerințe educative speciale au nevoie de examene și testări naționale adaptate, personal de sprijin, facilitatori școlari plătiți de stat și de locuri speciale la licee și școli profesionale.

Pentru a fi pregătiți pentru viață au nevoie de un proces educativ incluziv real, nu de scuzele, justificările și bâjbâielile unui sistem în care asigurarea finanțării pentru educație de calitate cade în sarcina părinților.

Asociația Autism Europa

Centrul de Resurse și Referință în Autism Micul Prinț

MedLife susține informarea și educarea ca sursă principală de dezvoltare a unei minți sănătoase. De aceea, recomandăm informarea continuă cu ajutorul articolelor din secțiunea Educație!

Asociația Autism Europa: Copiii cu cerințe educaționale speciale au nevoie de un proces educativ incluziv real, nu de scuzele, justificările și bâjbâielile unui sistem în care asigurarea finanțării pentru educație de calitate cade în sarcina părinților

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”