Parlamentul a adoptat noul Cod Administrativ. Care sunt cele mai controversate prevederi

Camera Deputaților a adoptat luni cu 175 de voturi pentru 33 împotrivă și 15 abțineri proiectul de lege care schimbă Codul Administrativ. Printre principalele modificări aduse se numără introducerea unor indemnizații speciale pentru aleşii locali și posibilitatea ca aceștia să dețină calitatea de persoana fizică autorizată. Proiectul de lege urmează să meargă la promulgare la președintele Klaus Iohannis.

Inițial, proiectul privind Codul administrativ al României a fost la vot final în ședința Camerei Deputaților din 27 iunie, dar a fost retrimis la comisie, pentru raport suplimentar. Ulterior, comisia a operat o serie de corelări legislative privind incompatibilitățile și conflictul de interese, pentru a nu exista dublă reglementare. Deputații au amânat un vot asupra inițiativei legislative și în plenul din 5 iulie.

Printre prevederile proiectului legislativ adoptate se numără:

• pensiile speciale ale aleşilor locali care, la încetarea mandatului acestora, vor fi suportate din bugetul de stat.

articolul 248 Persoanele alese începând cu anul 1992 de către cetăţeni, prin vot universal, egal, direct, secret, respectiv prin vot secret indirect şi liber exprimat, respectiv primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, care îndeplinesc condiţiile vârstei standard de pensionare, ale vârstei standard de pensionare redusă aşa cum sunt prevăzute în Legea nr 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, sau cele prevăzute de alte legi speciale au dreptul, la încetarea mandatului, la o indemnizaţie pentru limită de vârstă de la data la care li se acordă drepturile de pensie pentru limită de vârstă, dar nu mai devreme de data încetării mandatului aflat în derulare.

• O altă modificare le permite aleşilor locali să aibă dreptul la PFA. Mai exact, aceștia vor putea avea calitatea de persoană fizică autorizată sau de persoană care exploatează o întreprindere individuală sau o întreprindere familială.

Alte modificări prevăd:

• este necesară majoritatea absolută, și nu cu majoritatea calificată, adică două treimi, ca în prezent, a consilierilor locali pentru aprobarea hotărârilor privind bugetul local, contractarea de împrumuturi, hotărârilor prin care se stabilesc impozite şi taxe locale, celor privind participarea la programe de dezvoltare judeţeană, regională, zonală sau de cooperare transfrontalieră şi în cazul celor privind organizarea şi dezvoltarea urbanistică a localităţilor şi amenajarea teritoriului. De asemenea, sunt vizate şi hotărârile privind asocierea sau cooperarea cu alte autorităţi publice, cu persoane juridice române sau străine

• acordarea rangului de ministru, respectiv secretar de stat persoanelor care deţin funcţiile de secretar general al Guvernului/secretar general adjunct al Guvernului, fiind votate de Parlament, odată cu echipa guvernamentală.

• serviciul de permise de conducere şi certificate de înmatriculare a vehiculelor să fie descentralizat începând cu data de 1 ianuarie 2019;

• reintroducerea cuvântului „etnic” în definiţia judeţului;

• intrarea în corpul funcţionarilor publici prin susţinerea unui singur examen naţional, în loc de două, cum se propusese iniţial;

• interzicerea utilizării funcţiei de funcţionar public în acţiuni publicitare pentru promovarea unei activităţi comerciale, precum şi în scopuri electorale;

Camera Deputaţilor este for decizional în cazul acestei inițiative, astfel încât proiectul de lege va ajunge la Preşedintele României pentru promulgare.