Mai multe modificari la Codul penal și Codul de procedură penală au fost adoptate tacit de Senat/ Proiectul a fost inițiat de ministerul Justiției anul trecut, pentru punerea în acord cu decizii ale CCR
Proiectul de lege inițiat de ministerul Justiției prin care sunt puse în acord Codul penal și de procedură penală, precum și alte legi, cu decizii ale Curții Constituționale, depus la Parlament în noiembrie anul trecut, se adoptă tacit de către Senat și va merge la Camera Deputaților. Proiectul nu conține nicio prevedere legată de abuzul in serviciu, desi inițial, în primul draft, se propunea să fie redefinit, fără a fi prevăzut un prag valoric.
Proiectul fusese trimis încă din noiembrie Comisiei speciale condusă de Florin Iordache pentru un raport, însa nu fost discutat, comisia ocupându-se doar cu legile justiției și având doar câteva dezbateri generale privind codurile penale.
Cum era propusa redefinirea abuzului în servicu – art. 297:
„(1) Fapta functionarului public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, nu indeplineste un act sau il indeplineste prin incalcarea unei legi, a unei ordonante a Guvernului sau a unei ordonante de urgenta a Guvernului si prin aceasta cauzeaza o paguba ori o vatamare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica.”
Ulterior, ministrul a anunțat că ar putea face un proiect separat pentru abuz în serviciu, deși acest subiect va fi tranșat până la urmă tot în Comisia specială a lui Florin Iordache, cel mai probabil când se încheie procedura legislativă privind legile justiției.
Dintre prevederi:
Alineatul (1) al art 145 – Codul de procedura penală se modifică:
După încetarea măsurii de supraveghere tehnică, procurorul informează, în scris, în cel mult 10 zile, pe inculpatul care a fost subiect al unui mandat despre măsura de supraveghere tehnică ce a fost luată în privința sa.
Dupa alineatul 5 se introduc opt alineate noi, 6-13:
După încetarea măsurii de supraveghere tehnică, procurorul informează în scris și persoanele care au fost supuse unei măsuri de supraveghere tehnică, altele decât cele care au calitatea de inculpat, dacă identitatea acestora este cunoscută, despre respectiva măsura de supraveghere tehnică.
Persoana informată poate face contestație, atât cu privire la legalitatea măsurii de supraveghere tehnică căreia i-a fost supusă, cât și cu privire la legalitatea modalității de punere in executare a mandatului de supraveghere tehnica.
Art. 19 din Legea 682/2002 privind protecția martorilor:
„Persoana care are calitatea de martor, în sensnul art. 2 lit. a) pct.1, și care a comis o infracțiune, iar înaintea sau în timpul urmăririi penale ori al judecății denuntă și facilitează identificarea și tragerea la răspunderea penală a altor persoane care au săvârșit astfel de infracțiuni beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedpsei prevăzute de lege”.
Ministrul Justitiei, Tudorel Toader, anunta in luna mai anul trecut ca urmeaza sa trimita Parlametului proiectul. Ulterior, s-a infiintat comisia speciala parlamantara pentru legile justitiei si codurile penale, unde au avut loc primele dezbateri generale pe modificare legislatiei penale anul trecut, fara a se vota ceva. Concluzia discutiilor a fost ca vor fi elaborate mai multe proiecte de lege privind Codul penal, codul de procedura penala, transpunerea directivei europene privind prezumtia de nevinovăție – pentru care ministerul a elaborat o propunere, dar si a directivei privind confiscarea extinsă.
Prima dezbatere publica a proiectului de Lege de modificare a codurilor penale a avut loc 26 aprilie, atunci participand ministrul Justitiei, Tudorel Toader, secretarul de stat Marieta Safta si noua persoane din partea societatii civile, dintre care cinci au fost reprezentanti ai unor asociatii si fundatii.
INTERVIURILE HotNews.ro