Financial Times: Batalia legata de coruptia din Romania dezvaluie limitele influentei UE

Batalia tot mai intensa legata de fenomenul coruptiei si de guvarnanta din Romania atrage tot mai multi politicieni locali, dar si Comisia Europeana, scrie, joi, Financial Times. Publicatia noteaza ca schimbarile din sistemul judiciar, propuse de partidele de guvernamant si care pot duce la demiterea sefei DNA, Laura Codruta Kovesi, au declansat proteste de strada, dar au si dezvaluit limitele capacitatii UE de a verifica evolutia Romaniei in acest domeniu, dupa aderarea tarii, in 2007.

Publicatia citata prezinta Bucurestiul drept „parte a unui grup de capitale central europene ce prind curaj – grup condus de Varsovia si Budapesta – si care infrunta Comisia [Europeana] pe tema statului de drept”.

Ultima faza in batalia din Romania, scrie FT, ar putea fi declansata de publicarea, joi, a raportului cerut de guvern in privinta DNA-ului condus de Laura Codruta Kovesi. Publicatia o citeaza pe aceasta spunand ca succesul Directiei, materializat prin condamnarea a zeci de oficiali, inclusiv ministri, fosti ministri si parlamentari, a declansat un „asalt real” si o „campanie de calomnii” din partea unor oameni de afaceri si politicieni care urmaresc subminarea acestei institutii.

• Intrebat de FT in legatura cu temerile privind soarta DNA, presedintele CE, Jean-Claude Juncker, a spus pe marginea vizitei desfasurate la Bruxelles de premierul roman Viorica Dancila: „Urmarim indeaproape toate lucrurile care, sa ne exprimam neutru, trebuie urmarite”.

Publicatia trece in revista toate criticile aduse schimbarilor din justitie in ultimul an – proteste de strada, interventii ale unor oficialitati europene. „Dar unii romani raman cinici in privinta coruptiei, despre care cred ca, in democratie, s-a intarit”.

FT scrie ca in centrul acestor controverse este Liviu Dragnea, presedintele PSD, „vazut de multi drept arhitectul schimbarilor din sistemul judiciar”. El dezminte acuzatiile in cateva dosare penale, inclusiv unul legat de proiecte sustinute cu 21 de milioane de euro din fonduri europene, noteaza sursa citata. Aceasta mentioneaza: „Dl. Dragnea a incercat sa incadreze institutiile UE ca aliati si ca dusmani: avocatul sau spune ca planuieste sa conteste o condamnare anterioara, primita in Romania pentru frauda electorala, la Curtea Europeana de Justitie”.

• Potrivit FT, unii critici ai guvernului spun ca acesta s-a folosit de preocupari reale referitoare la sistemul judiciar, inclusiv furnizarea de informatii ale serviciilor secrete catre procurori, pentru a impune masuri care limiteaza independenta justitiei si ii protejeaza pe politicieni. Este citat, in acest sens, un judecator potrivit caruia „s-au folosit de schimbari bune pentru a impune schimbari rele (…) Cred ca vor sa distruga justitia”.

Publicatia scrie ca situatia din Romania este cu atat mai izbitoare cu cat aceasta tara este, alaturi de Bulgaria, supuse unei monitorizari speciale a UE. Masurile autoritatilor sunt o „recunoastere tacita a cat de slabe sunt remediile Uniunii impotriva oricarui stat membru care nu este pe aceeasi lungime de unda cu Bruxelles-ul, intr-o zona uneori subiectiva, precum statul de drept sau valorile comune.

Pe de o parte, arata FT, chiar si unii sustinatori din Romania ai monitorizarii UE spun ca aceasta ar fi pe cale sa-si atinga limitele utilitatii, in lipsa unor sanctiuni. Pe de alta parte, Bruxelles-ul se confrunta cu o alta problema – acuzatia ca reprezentantii sai „fac pe sefii” in relatia cu guvernele alese.

Senatorul PSD Serban Nicolae este citat spunand ca aceste critici din partea unor inalti oficiali ai CE sunt o amenintare la adresa Parlamentului roman si, implicit, la adresa oamenilor. „Niciodata, in lumea democratica, un for executiv nu ar trebui sa vorbeasca intr-o asemenea maniera impotriva unui parlament, deoarece, in orice tara civilizata, parlamentul reprezinta vointa poporului (…) Deci noi suntem reprezentantii romanilor, buni sau rai”, este citat Seban Nicolae.

Aceasta retorica este un ecou al celei folosite de lideri UE precum Viktor Orban din Ungaria sau Jaroslaw Kaczynski din Polonia, scrie FT. Publicatia noteaza ca nationalismul PSD este mai putin strident decat al acestora, dar partidul s-a dovedit apt sa castige sprijin popular.

Dar Bruxelles-ul mai are unele resorturi in relatia cu Bucurestiul, in special dorinta acestuia de a adera la Schengen. In plus, protestele anticoruptie ce au loc periodic in Romania amintesc faptul ca multor oameni le pasa inca de comportamentul unor politicieni precum [fostul primar de Constanta] Mazare”, scrie FT.