Decizia CJUE privind impactul politicii preturilor de transfer asupra valorii in vama la importurile de bunuri. Implicatiile pentru Romania

Legatura dintre preturile de transfer si modul de stabilire a valorii in vama la import a facut obiectul numeroaselor dezbateri la nivel global in ultimii ani. Organizatia Mondiala a Vamilor (OMV) a emis in iunie 2015 un prim ghid intitulat „Ghidul OMV pentru valoarea in vama si preturile de transfer”, menit sa informeze profesionistii din doua arii distincte de taxare despre existenta unei zone comune de reglementare. Mai precis, sa clarifice modul in care multinationalele ar trebui sa vamuiasca importurile de bunuri atunci cand achizitia acestora se realizeaza de la societati din acelasi grup pe baza preturilor stabilite conform politicii de preturi de transfer.

Interesul crescut din ultimii ani la nivel global cu privire la politicile de preturi de transfer a adus intr-un final in atentia autoritatilor fiscale europene si impactul preturilor de transfer asupra valorii in vama. Era de asteptat, avand in vedere ca taxele vamale la import sunt calculate in marea majoritate a cazurilor ca procent din valoarea in vama. In aceste conditii, cu cat valoarea in vama este mai mare, cu atat taxele vamale sunt mai mari si viceversa.

Modul in care preturile de transfer influenteaza valoarea in vama a marfurilor a fost explicat de Curtea de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) prin decizia pronuntata in cazul Hamamatsu Photonics Deutschland GmbH impotriva Hauptzollamt Munchen (C-529/2016) din 20 decembrie 2017.

Conform CJUE, pretul de achizitie nu ar trebui sa fie considerat ca baza pentru stabilirea valorii in vama atunci cand un importator urmeaza sa importe in UE bunuri achizitionate de la o societate din interiorul grupului, politica de preturi de transfer contine clauze de ajustare a pretului bunurilor achizitionate ulterior importului in baza unei chei de alocare si nu se cunoaste daca aceste ajustari vor fi in sus sau in jos.

Cu alte cuvinte, factura de achizitie nu mai poate sta la baza determinarii valorii in vama, necesar de mentionat in declaratia vamala de import pentru calculul taxelor vamale de platit, la importuri intre multinationale cu clauze de ajustare a pretului in sus sau in jos, conform politicii de preturi de transfer.

Cum determina importatorul valoarea in vama

Drept urmare, in scopul determinarii valorii in vama in aceste cazuri, importatorul ar trebui sa foloseasca succesiv metodele secundare de determinare prevazute de legislatia vamala. Mai precis, una din urmatoarele valori (in aceasta ordine, cu exceptia punctelor 3 si 4 care pot fi inversate la cererea importatorului):

1. valoarea marfurilor identice vandute pentru export catre UE si exportate in acelasi sau aproximativ in acelasi moment cu marfurile care se evalueaza;

2. valoarea marfurilor similare vandute pentru export catre teritoriul vamal al Uniunii Europene si exportate in acelasi sau aproximativ in acelasi moment cu marfurile care se evalueaza;

3. valoarea bazata pe pretul unitar la care marfurile importate sau marfuri identice sau similare cu cele importate sunt vandute pe teritoriul vamal al UE, totalizand cantitatea cea mai mare, catre persoane care nu au legatura cu vanzatorii; sau

4. valoarea calculata, constand, de exemplu, in suma costului sau a valorii materialelor si fabricarii sau altor transformari in procesul de fabricare a marfurilor importate.

Momentul in care autoritatile vamale vor solicita dosarul preturilor de transfer nu este departe

Asadar, mare atentie, intrucat la fiecare import, declarantul trebuie sa precizeze daca vanzatorul si cumparatorul sunt afiliati si daca aceasta afiliere a influentat semnificativ pretul marfurilor importate (ca parte din declaratia de valoare in vama – DV1, formular obligatoriu de anexat la declaratia vamala de import pentru valori ce depasesc 20.000 euro per transport, care de cele mai multe ori este completata si semnata de comisionarul vamal).

Nu in ultimul rand, in cazul Hamamatsu, CJUE atrage atentia autoritatilor vamale asupra faptului ca, daca accepta valoarea de achizitie ca baza pentru determinarea valorii in vama la momentul importului, vechiul cod vamal (Regulamentul nr. 2913/1992, in vigoare pana la 1 mai 2016) nu prevedea niciun temei legal pentru ajustari retroactive (nici in plus nici in minus). Drept urmare, pe Noul Cod Vamal este de asteptat o abordare diferita.

In concluzie, momentul in care autoritatile vamale/fiscale vor solicita dosarul preturilor de transfer ca parte din controlul ulterior vamal ulterior/analiza si modul de determinare a valorii in vama in cadrul controalelor pe ajustari ale preturilor de transfer nu este departe.

Un articol semnat de Mihai Petre, Senior Manager Deloitte Romania