Muzeul National de Istorie explica de ce Coroana de Otel originala nu a putut fi folosita la ceremoniile funerare ale Regelui Mihai

Coroana de Otel a Romaniei originala, care este clasata in categoria Tezaur si se afla in colectia Muzeului National de Istorie a Romaniei (MNIR), nu poate fi folosita pentru ceremoniile funerare dedicate Regelui Mihai I pentru nu este prevazut in legislatie un astfel de scop, a explicat pentru agentia de presa News.ro directorul institutiei muzeale, Ernest Oberlander-Tarnoveanu. In locul acesteia este utilizata o copie fidela.

O copie a Coroanei de Otel a Romaniei a fost asezata pe sicriul Regelui Mihai I. Ernest Oberlander-Tarnoveanu, directorul Muzeului National de Istorie a Romaniei, a explicat, joi, pentru News.ro ca nu exista posibilitatea ca la ceremoniile funerare dedicate Majestatii Sale sa fie utilizata Coroana de Otel originala.

„Prevederile legale, respectiv Legea 182/2000, cer ca obiectele, mai ales cele clasate in categoria Tezaur, cum este Coroana de Otel a Romaniei, care se gaseste in colectia Muzeului National de Istorie a Romaniei, pot fi folosite doar pentru doua scopuri: scopul expozitional si de cercetare si pentru investigatii fizico-chimice sau de alta natura. Deci pentru orice alta utilizare, recuzita sau in alte scopuri legea este foarte clara. Nu exista o asemenea posibilitate. Mai mult decat atat, patrimoniul muzeal clasat nu poate iesi din sediul institutiei decat printr-un aviz al Comisiilor nationale a Muzeelor si Colectiilor si printr-un ordin semnat de ministrul Culturii. Si, de asemenea, obiectul trebuie sa fie asigurat. Niciuna dintre aceste conditii nu este indeplinita. Legea nu permite si nici nu s-a facut nici un demers in acest sens”, a spus directorul MNIR.

„In colectia Muzeului National exista o copie de foarte buna calitate, a fost folosita. Legea permite sa o folosim si pentru alte scopuri. Numai cine nu stie cat de sensibile sunt aceste obiecte ar putea sa spuna ca s-ar putea face exceptii (in privinta Coroanei de Otel originale, n.r.)”, a adaugat Ernest Oberlander-Tarnoveanu.

Directorul MNIR a precizat ca originalul a fost realizat dupa un desen al lui Theodor Aman la Arsenalul Armatei, aflat la acea vreme pe Dealul Spirii din Bucuresti, in zona actuala a Casei Poporului.

Coroana a fost confectionata pentru principele Carol I din otelul unuia dintre tunurile turcesti capturate de romani la Plevna, in timpul razboiului de independenta din 1877. Tunul era unul foarte modern pentru vremea sa, fiind de fabricatie germana, marca Krupp, potrivit site-ului MNIR. Carol I a ales otel in loc de aur, pentru a simboliza curajul ostasilor romani.

Coroana de Otel

Foto: Wikimedia Commons – Saturnian

Aceasta are forma obisnuita a coroanelor regale: un cerc frontal din otel decorat cu romburi si perle din otel. De la marginea superioara a cercului se ridica opt fleuroane mari continuate cu opt cercuri perlate care se unesc in mijloc intr-un glob in care se afla Crucea „Trecerea Dunarii”. Cu aceeasi coroana s-a incoronat si Regele Ferdinand, la Alba Iulia, in octombrie 1922.

Coroana reginei Elisabeta, desi simpla si ea, a fost confectionata din aur, fara pietre pretioase.

Cele doua coroane au fost sfintite in Bucuresti, la Mitropolie in ziua de 9/21 mai.

Dupa obtinerea independentei de stat a Romaniei s-a pus problema modificarii statutului international a tarii si schimbarea rangului domnitorului Carol. Astfel, la 9/21 septembrie 1878 Consiliul de Ministri a hotarat ca domnitorul sa poarte titlul de Alteta Regala. Dupa doi ani, in 1880 era reglementata si continuitatea succesiunii la tronul Romaniei, in conditiile in care principele Carol I nu avea urmasi directi.

Astfel, prin incheierea unui acord al familiei de Hohenzollern, condusa de imparatul Germaniei (Wilhelm Friedrich Ludwig von Hohenzollern, rege al Prusiei intre 1861-1888, devenit din 1871 primul imparat al Germaniei sub numele de Wilhelm I), a fost desemnat ca mostenitor al Tronului Romaniei, printul Ferdinand de Hohenzollern, nepotul de frate al domnitorului Carol.

La 13/25 martie 1881, in Adunarea Deputatilor a fost depus proiectul de lege prin care Parlamentul proclama ca Romania sa ia titlul de Regat iar Carol si mostenitorii sai titlul de Rege al Romaniei.

Festivitatile proclamarii regatului au fost stabilite pentru data de 10/22 mai 1881, cand se implineau cincisprezece ani de la urcarea pe tronul Romaniei a principelui Carol I.

Incoronarea s-a desfasurat in dimineata zilei de 10/22 mai 1881. Cortegiul incoronarii a plecat de la Gara de Nord spre Mitropolie. Dupa ce s-au inchinat la icoanele din biserica, regele si regina au luat loc la tribuna amenajata in aer liber unde s-a oficiat serviciul divin. Mitropolitul Primat si cel al Moldovei au dat binecuvantarea solemna, iar o suta unu focuri de tun au anuntat evenimentul. Regele nu a dorit a fi uns si incoronat in biserica Mitropoliei renuntand la vechile obiceiuri.

Dupa semnarea Proclamatiei de incoronare de catre cei doi suverani, cortegiul a pornit spre Palat. In sala tronului coroanele au fost aduse de presedintii Corpurilor legiuitoare.

In discursul sau, Regele Carol I a declarat: „Cu mandrie dar primesc aceasta Coroana, care a fost facuta din metalul unui tun stropit cu sangele eroilor nostri si care a fost sfintita de biserica. O primesc ca simbol al independentii si puterii Romaniei”.

Regele Mihai I a purtat Coroana de Otel la incoronarea sa din 6 septembrie 1940, cand a fost uns Rege de catre Patriarhul Romaniei Nicodim Munteanu, in catedrala patriarhala din Bucuresti.

In perioada 1881 – 1947, Coroana de Otel s-a regasit si in stema nationala. Din 2016 face din nou parte integranta din stema.

Muzeul National de Istorie explica de ce Coroana de Otel originala nu a putut fi folosita la ceremoniile funerare ale Regelui Mihai

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”