Recucerirea Crimeei: „Rusia nu este invincibilă și nici peninsula inexpugnabilă”
„Recucerirea Peninsulei Crimeea va fi dificilă, va necesita mult timp, oameni și materiale. Nu ne putem face iluzii despre asta, cel puțin deocamdată. Planul este în desfășurare și trebuie dus la îndeplinire cu discreţie, inteligență și fără grabă. Dacă cedăm presiunilor externe pentru a încerca să punem capăt acestui război cât mai curând posibil, ne expunem unor circumstanțe care ar putea fi foarte contraproductive”, au explicat pentru La Razon surse neoficiale din Ministerul Apărării ucrainean.
„Încetul cu încetul, am arătat că Rusia nu este invincibilă și că Peninsula Crimeea nu este inexpugnabilă”, au adăugat ei, citează Rador Radio România.
În ultimele săptămâni, armata ucraineană și-a intensificat ofensiva împotriva țintelor rusești din Peninsulă. Cel mai recent atac a avut loc ieri la Djankoi, unul dintre centrele logistice cheie pentru trupele Kremlinului care ocupă nordul Crimeii, unde „un depozit a luat foc după atacul ucrainean”, potrivit cotidianului „Ukrainska Pravda”.
La rândul său, șeful provincial instalat de Moscova, Serghei Aksionov, a confirmat incidentul, dar a spus că se datorează „rămășițelor unei rachete doborâte care a lovit un depozit”. De asemenea, Ministerul rus al Apărării a confirmat că, în jurul orei 13:00, apărarea sa aeriană „a doborât două rachete tactice operaționale Hrim-2 în apropiere de Djankoi”.
Pe de altă parte, alaltăieri, serviciile secrete ucrainene au raportat că, în luna august, o unitate de comando a traversat „pe ski-jet” una dintre strâmtori prin Marea Neagră pentru a ataca o stație rusă de război electronic din Crimeea.
„Un grup de aproximativ 20 de soldați din Batalionul ‘Frăție’ a efectuat misiunea, călătorind 125 de mile (nautice) peste mare pentru a ajunge în Peninsulă. Primul nostru obiectiv a fost o stație de război electronic atât de puternică încât nici măcar o busolă nu putea funcționa la 20 de mile de coastă”, potrivit lui „Borghese”, comandantul batalionului care a coordonat acțiunea.
Această incursiune, necunoscută până acum, se adaugă altora pe care trupele de la Kiev le-au efectuat pentru a stabili recucerirea treptată a Crimeii, unele profitând de inundaţia produsă de râul Nipru după distrugerea, în luna iunie, a barajului Kahovka, aflat încă în mâinile Rusiei, care a provocat un ecocid și inundarea unei părți a orașului Herson.
La fel, presupusa distrugere a stației rusești ar fi servit la subminarea capacității Kremlinului de a intercepta atacurile cu drone, de a urmări proiectilele britanice Storm Shadow și rachetele de croazieră ucrainene Neptun cu care au lovit recent trupele de la Moscova.
Ceva care, pe de altă parte, explică ușurința cu care proiectilele și dronele sale au reușit să epuizeze flota rusă de la Marea Neagră. Pe 13 septembrie, au ajuns la docurile uscate de la baza navală din Sevastopol, distrugând Minsk, o navă de debarcare din Clasa Ropucha și au avariat grav un submarin din clasa KILO.
A doua zi, dronele sale maritime kamikaze au atacat aeroglisorul Samum, a confirmat Ministerul rus al Apărării. În plus, în acea zi, o combinație de drone și rachete Neptun a atacat cel mai bun sistem de apărare aeriană al Kremlinului, S-400 Triumf, lângă Evpatoria, distrugând un lansator și un radar, potrivit serviciilor de informații ucrainene.
Mai mult, pe 20 septembrie, Ucraina a atacat postul de comandă al Flotei Ruse de la Marea Neagră din apropierea satului Verhniosadove. Pe 21 septembrie, au efectuat un atac coordonat cu drone și rachete împotriva aerodromului militar din Saki, iar pe 22, cu rachete Storm Shadow, au distrus sediul Flotei Ruse de la Marea Neagră din Sevastopol. În această ultimă operațiune, numită „Capcană de crabi”, Forțele de Operațiuni Speciale de la Kiev susțin că „34 de ofițeri ruși de rang înalt” au fost uciși.
„Totul face parte dintr-un plan foarte elaborat pe care îl gătim la foc mic. Trebuie să mergi pas cu pas”, explică pentru LA RAZÓN surse din Ministerul Apărării.
Este posibilă o invazie la sol în viitorul apropiat? „Nu pot comenta acest tip de informații, pot doar să spun că Crimeea face parte din Ucraina”, adaugă aceste surse, amintind că, de la începutul conflictului, în 2014, recuperarea Peninsulei este unul dintre obiectivele cheie ale Guvernului de la Kiev, fără de care conflictul nu se poate termina. Dacă acea zi ar urma să vină, guvernul Zelenski are deja un plan planificat bazat pe 12 puncte pentru reintegrarea viitoare.
Proiectul, care a fost descris în aprilie de secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, Oleksii Danilov, presupune schimbarea numelui Sevastopolului, unde Marina Rusă îşi are sediul de peste 200 de ani, în „Obiectul 6”, după cum a declarat el pentru „France 24”.
Printre altele, planul va implementa și „măsuri dure” împotriva colaboratorilor ruși, în funcție de gradul de ajutor al acestora față de Rusia, pentru care ar putea fi închiși, și-ar putea pierde dreptul de a participa la alegeri și să fie aleși.
În plus, ar urma să fie distrus și podul Strâmtorii Kerci, care face legătura cu Rusia continentală, iar toți cetățenii ruși stabiliți în Crimeea după 2014 ar urma să fie expulzați, iar apoi toate tranzacțiile imobiliare efectuate în timpul stăpânirii Moscovei ar fi anulate.
Cu toate acestea, având în vedere activitatea frenetică și progresul lent pe fronturile de est și de sud, posibilitatea recuperării Crimeii pare încă foarte îndepărtată, nu doar pentru că aceasta este „o linie roșie” pentru președintele rus Vladimir Putin, așa cum a descris în aprilie secretarul de stat american, Antony Blinken, dar și pentru că Ucraina încă nu are armele necesare pentru a face acest lucru, precum rachetele americane cu rază lungă de acțiune ATACMS.
Mai mult, Ucraina trebuie să elibereze mai întâi provinciile Herson și Zaporijjia, unde bătălia este departe de a se termina. Și, dacă Rusia ar pierde Crimeea, umbra posibilei utilizări de către Putin a armelor nucleare ar plana din nou asupra Europei. La Razon (preluare Rador Radio România.)
Citește și:
INTERVIURILE HotNews.ro