Alegeri parlamentare in Germania. Cum sunt ele vazute in Europa si in alte tari de pe mapamond

Duminica seara, intreaga lume va afla cum a votat Germania. Desi Angela Merkel e clar favorita la obtinerea inca unui mandat de cancelar, surprize se pot ivi oricand la alegeri, iar una dintre cele neplacute este ca nationalistii germani sa intre in Bundestag. Realegerea lui „Mutti” (cum este alintata Merkel in tara sa) e o garantie de stabilitate, intr-o lume plina de provocari: terorism, o Coree de Nord „nebunatica”, o Europa ce scartaie din incheieturi si o America puternic indatorata si imprevizibila la varf. Dar sa vedem cum sunt privite alegerile parlamentare germane de alte tari de pe mapamond, in care marea majoritate sunt „pro-Mutti”, doar vecinii austrieci l-ar prefera pe Schulz.

MAREA BRITANIE: Cu Brexit-ul lor, britanicii au stricat toata constructia UE. Si se pare ca haosul ce incepe in tara lor nu le e unora de ajuns. Un corespondent de presa britanic de la Berlin a caracterizat confruntarea televizata dintre Angela Merkel (CDU) si Martin Schulz (SPD) drept „o rusine pentru Germania”, in sensul lipsei de combativitate si a abordarii de „teme minore”. Merkel ii fascineaza insa pe britanici prin longevitatea sa politica (mai mare decat cea a Margaretei Thatcher sau a lui Toni Blair) si prin reusitul sau comeback politic, dupa criza refugiatilor, pe care i-a primit cu sutele de mii in tara sa. In UK se apreciaza pozitiv faptul ca votul tinde majoritar spre partidele de centru, franand ascensiunea populistilor, ceea ce e un semn bun pentru democratie. Referitor la viitoarea guvernare, politicienii pro-Brexit britanici favorizeaza o coalitie a Uniunii cu liberalii (FDP).

FRANTA: Spre deosebire de britanici, francezii pro-europeni privesc cu ingrijorare o posibila intrare la guvernare a liberalilor germani, deoarece acestia s-au pozitionat explicit impotriva extinderii Eurozonei. Cu FDP-ul la guvernare pot aparea probleme si in ce priveste exporturile de armament, pe care liberalii le vor mai strict controlate. Mediului de afaceri francez i-ar conveni insa aceasta formula de guvernare germana, sperand ca asocierile franco-germane se vor inmulti. Presedintele Emmanuel Macron vrea marti sa faca deja, propuneri pentru „o noua intemeiere a Europei”. Francezilor le e teama insa ca ascensiunea AfD-ului german ar putea reimpulsiona valul populist in Europa si in tara lor.

AUSTRIA: Austriecii sunt si ei in febra alegerilor, caci in15 octombrie voteaza un nou Parlament. Cancelarul austriac Christian Kern este social-democrat si candideaza din nou, insa cu sanse reduse de castig, in fata contracandidatului sau, ministrul de externe Sebastian Kurz. Ultimul a luat avant in sondaje, dupa ce a anuntat intentia crearii unei Mari Coalitii de guvernamant. Daca in Germania social-democratii sufera o infrangere, este posibil ca si in tara vecina sa se simta efectele acestui esec. Intre Berlin si Viena tensiunile referitoare la refugiati, cum au fost ele in 2015, tin de trecut, cu Bavaria lui Horst Seehofer (CSU) relatiile sunt cordiale, prin urmare un al patrulea mandat al lui Merkel nu ii deranjeaza, in mare, nici pe austrieci.

SPANIA: In Spania preocuparea pentru alegerile germane e destul de mare, insa umbrita de problemele proprii, cum e revolta de la inceputul lunii septembrie, a separatistilor catalani. Acestia vor sa faca la 1 octombrie un referendum pentru ruperea Cataloniei de Franta, desi acesta e neconstitutional. Merkel are in Spania un renume bun si nestirbit de criza refugiatilor, iar modelul guvernarii sale printr-o mare coalitie de partide e considerat de invidiat, caci politicienii spanioli sunt asa invrajbiti, incat anul trecut mai bine au convocat alegeri anticipate, decat sa cada la intelegere in vederea formarii unei coalitii de guvernamant.

GRECIA: Sub titlul „Germania alege, Europa spera”, importantul ziar grecesc „Ta Nea” a editat saptamana trecuta un supliment de 16 pagini, dedicat alegerilor parlamentare germane. Guvernul de la Atena spera ca in august 2018 sa incheie cu succes programul de redresare economica si, dupa opt ani de „dictatura a creditorilor”, sa poata tine din nou fruntea sus. Pentru aceasta e nevoie insa, neaparat, de bunavointa Germaniei. Dupa ce, acum cativa ani, cancelarul Angela Merkel si ministrul sau de finante erau „inamicii publici numarul unu” in Grecia, acum relatiile cu acestia s-au destins. Numai cu liberalii intr-o coalitie de guvernamant a Germaniei nu ar fi grecii de acord, caci Christian Lindner, presedintele FDP, s-a pronuntat pentru iesirea Greciei din Eurozona.

TURCIA: Niciodata n-au fost alegerile parlamentare din Germania mai importante pentru Turcia, ca acum. Relatiile dintre cele doua tari sunt la pamant, dupa arestarea in Turcia a unui ziarist si a unui militant pentru drepturile omului, ambii cetateni germani, dupa repetatele incercari ale lui Erdogan de a face reclama politicii sale autocrate in randul diasporei turce din Germania, dupa acordarea de catre Germania a azilului politic unor diplomati si militari turci. Si mai ales dupa ce ministrul de externe Sigmar Gabriel a anuntat schimbarea politicii guvernului german fata de Turcia. Ca urmare a acestei schimbari, avertizarile de calatorie si investitii in Turcia s-au inmultit, exportul de arme al Germaniei in Turcia a fost practic oprit. In plus, Angela Merkel a evocat inghetarea uniunii vamale cu Turcia, fara sa se puna de acord cu UE. Nu doar cu actualul guvern german sunt nemultumiti presedintele Erdogan si guvernul sau, ci si cu ascensiunea nationalistilor de la AfD, care „tuna” impotriva „islamizarii Europei”. La alegerile din 24 septembrie participa si un important numar de turci cu cetatenie germana. Anterior, preferintele acestui electorat s-au indreptat net inspre social-democrati, 70% dintre alegatorii de provenienta turca din Germania votand cu SPD.

RUSIA: Mass-media rusa emult mai putin preocupata de alegerile din Germania, decat de cele din SUA sau Franta. Zvonurile de imixtiune in alegeri, aparute la Berlin, ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, le-a caracterizat drept „paranoide”, spunand ca „nu sunt hackeri si troli rusi, care sa influenteze alegerile din strainatate”. Intre Berlin si Moscova relatiile sunt bune, exceptand politica Rusiei fata de Ucraina, pe care atat Uniunea CDU/CSU, cat si SPD, o condamna. Moscova nu face mare diferente intre cele doua partide germane, in fiecare dintre ele avand sustinatori (ex. Horst Seehofer, Gerhard Schröder). O vreme, Moscova a cochetat cu AfD-ul, care are multi votanti intre repatriatii germani originari din Rusia. Insa acest partid n-are candidat cu sanse la functia de cancelar, asa ca ramane ce este dat. Iar data e Angela Merkel, care stie ruseste, iar cand vorbeste la telefon cu Vladimir Putin, care stie nemteste, cel mai probabil ca se inteleg bine. Insa nimeni nu stie exact in care dintre cele doua limbi vorbesc ei la telefon.

CHINA: Merkel a vizitat China de zece ori in 12 ani, de cand e cancelar si a construit o relatie buna cu Beijingul. Desi alegerile germane n-au de ce sa fie o acolo o mare preocupare, la nivelul Puterii chineze se vrea o continuare a actualei politici comerciale germane, de intarire a liberului-schimb global. Iar pentru aceasta e nevoie de o Europa stabila si de o Germanie la fel.

SUA: Alegerile germane nu au aceeasi spectaculozitate ca acelea din SUA, iar cele prezente mai degraba „au plictisit” prin monotonia lor. Cu toate astea, peste ocean exista, desigur, preocupare pentru ce va sa vina in Parlamentul si in guvernul german. Sambata, presedintele Donald Trump i-a dat telefon cancelarului Angela Merkel, urand „tarii sale, alegeri incununate de succes”, dupa cum citeaza Hotnews.ro. Intre cei doi „chimia” nu e asa perfecta cum a fost, de exemplu, intre Merkel si Obama. Trump a criticat-o pe Merkel pentru insuficienta cotizare a Germaniei la bugetul NATO, pentru dezechilibrul comercial dintre tarile lor, in favoarea Germaniei, pentru politica sa fata de refugiati si pentru faptul ca nu fosloseste Facebook. Merkel si toata clasa politica germana au fost contrariati de iesirea SUA din Acordul Climatic de la Paris. Cu toate acestea, intre doua cele natiuni prietene si parteneri strategici, relatia merge neschimbata inainte, „legatura ferma intre Statele Unite si Germania” fiind evocata sambata si intr-un comunicat transmis de Casa Alba, in completare la convorbirea telefonica mentionata anterior.

ROMANIA: Mass-media romana e plina de stiri, comentarii si analize privind alegerile parlamentare din Germania, inclusiv modelul de vot german. Presedintele Klaus Iohannis, care vineri era inca in SUA, probabil ca avea alte griji, decat sa ureze Angelei Merkel succes. Sau poate ca a facut-o, in limba germana pe care o vorbesc amandoi, insa nu stim noi. In atitudinea romanilor fata de „cea mai puternica femeie din lume”, cum a fost Merkel din nou decretata anul trecut, pare insa sa se fi produs o schimbare. Adulatia a trecut, s-a instaurat un fel de resentiment, ca la greci. Aceasta schimbare a survenit in urma politicii merkeliene fata de refugiati. Ar fi deplasat sa spun ca, din acest punct de vedere, daca ar putea vota duminica, multi romani ar vota AfD. Ar fi deplasat, pentru ca „virulentii” de pe net nu sunt cei mai multi si cei mai reprezentativi in optiunile de vot ale unui popor. Cred mai degraba, din ce am auzit si din ce am citit, ca romanii s-ar bucura de stabilitate in Germania si Europa viitorilor patru ani. Iar aceasta se face cu politici ferme, dar moderate si nu de tip AfD.