Cât de importantă este implicarea tatălui în viața copiilor

Ca și mamele, tații sunt piloni în dezvoltarea bunăstării copilului, fizică dar și emoțională. Studiile au arătat că atunci când un tată este implicat în creșterea copilului, când își manifestă afecțiunea și susținerea, micuțul are de câștigat în ceea ce privește dezvoltarea cognitivă și socială. De asemenea, tatăl este cel care îi insuflă copilului încrederea în sine și îl ajută să își formeze stima de sine.

Poate că surprinde, însă un studiu publicat recent a arătat că tatăl influențează semnificativ dezvoltarea copilului încă din primele zile de viață, fiind un factor important în ceea ce privește succesul alăptării și siguranța bebelușului în somn.

De ce este alăptarea puternic susținută și încurajată? Pentru că, potrivit tuturor experților în domeniu, inclusiv a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), alăptarea protejează nou născuții de infecții și salvează vieți (sugarii sunt expuși unui risc mai mare de deces din cauza diareei și a altor infecții atunci când au o alimentație mixtă sau nu sunt alăptați deloc), îmbunătățește coeficientul de inteligență al copilului, dar și reduce riscul de cancer la sân pentru mamă. Recomandarea OMS este ca alăptarea exclusivă să dureze până la șase luni, apoi să fie continuată, alături de o diversificare corectă, până la vârsta de doi ani sau mai mult.

Expert în conectarea tată-copil: „Rolul tatălui s-a schimbat în ultimii ani…”

Un studiu realizat pe un numar de 3.594 de femei din Australia, USA, UK, Noua Zeelandă, Indonezia, Germania, Brazilia, Rusia, Franța, Portugalia, Spania, Olanda, Italia și România, citat de totuldespremame.ro, a arătat că femeile care primesc ajutor din partea partenerului sunt mult mai predispuse să continue alăptarea pentru o perioadă mai lungă de timp. „Rolul tatălui s-a schimbat în ultimii ani. Bărbații sunt acum mult mai dispuși să se implice în procesul de creștere al bebelușului.Nu numai că a crescut procentul prezenței acestora la naștere, dar preiau și numeroase responsabilități de îngrijire și creștere a bebelușului. În această categorie se regăsește și implicarea în procesul de alăptare, un aspect foarte important în generarea legăturii între tată și copil, cu beneficii pe care cel mic le va resimți pe tot parcursul vieții”, a menționat prof. Abou-Dakn, medic-șef ginecolog la Spitalul Sf. Iosif din Berlin și specialist în domeniul conexiunii tată-copil.

Studiul a constatat că pare să conteze dacă tații încurajează sau nu alăptarea. În cuplurile în care tații au declarat că își doresc ca bebelușul lor să fie alăptat, 95% dintre mame au încercat să alăpteze, un procent de 78% dintre acestea continuând să o facă și după nouă săptămâni. În schimb, în culturile în care tații nu și-au dorit ca bebelușii lor să fie alăptați ori nu și-au exprimat nicio părere față de acest subiect, doar 69% dintre mame au încercat să alăpteze, iar după opt săptămâni numai 33% dintre ele încă îi alăptau. Acest lucru susține o constatare anterioară conform căreia sentimentele tatălui cu privire la alăptare față de hrănirea cu biberonul au fost motivul principal pentru care mamele au ales să renunțe la alăptare în favoarea biberonului. Astfel, așa cum a concluzionat o altă cercetare în contextul alăptării, tații trebuie să fie recunoscuți ca membri fundamentali ai triadei alăptării, implicarea acestora având beneficii importante pentru întreaga familie.

Tații și somnul bebelușilor

Statisticile arată că în ultimii 50 de ani, tații și-au triplat timpul petrecut în activități de creștere a copiilor, existând tot mai multe dovezi care leagă implicarea paternă de rezultate pozitive în sănătatea copilului. De exemplu, implicarea tatălui în îngrijirea copilului este asociată nu doar cu cu inițierea și continuarea alăptării, dar și cu mai puține treziri nocturne ale sugarilor și îmbunătățirea somnului mamelor.

Din aceste motive, campaniile educaționale pentru alăptare și somn sigur au început să includă și tații. Iar rezultatele nu au întârziat să apară, tații dovedind că și-au însușit în mod corect practicile de somn ale bebelușilor. Astfel, într-un studiu din luna iunie 2023, 99% dintre tații participanți au declarat că și-au pus copilul la somn, și chiar respectând regulile de bază pentru un somn sigur: poziția bebelușului să fie culcat pe spate, pe o suprafață plană, rigidă.

Mai mult timp oferit copilului, riscuri mai mici pentru sănătatea lui

Implicarea taților în creșterea copiilor poate avea și efecte surprinzătoare, în sensul bun. De exemplu, un studiu realizat în Japonia care a avut ca obiectiv examinarea asocierii dintre implicarea tatălui în îngrijirea copilului și greutatea acestuia din urmă, a arătat că acei copii ai căror tați au fost angajați activ în îngrijire au avut un risc mai mic de a deveni supraponderali sau obezi, comparativ cu cei în cazul cărora implicarea paternă a fost redusă ori a lipsit.

Din fericire, cercetările arată că „tații din generația Millennials cred mai mult în egalitate, atunci când e vorba de îngrijirea copiilor și încearcă să facă o distribuție mai echilibrată a îndatoririlor părinților în propriile gospodării. Datele arată că lucrurile nu sunt perfecte – mulți tați recunosc că treburile nu se fac încă egal în casele lor (mama face mai multe), dar un studiu recent a constatat că tații moderni alocă treburilor casnice cu 30 de minute mai mult pe zi decât propriii tați si petrec mai mult timp cu copiii lor decât generațiile anterioare”, potrivit totuldespremame.ro.

Tații construiesc încrederea de sine a copiilor

Chiar dacă aceste lucruri erau cunoscute deja, știința vine să confirme încă o dată că atât mamele cât și tații, în egală măsură, sunt piloni în dezvoltarea emoțională a copilului. Dar dacă se face referire de această dată doar la figura paternă, se remarcă faptul că tații sunt cei care oferă copiilor, indiferent de vârstă, sentimentul de siguranță atât fizică dar și emoțională, de bunăstare generală și de încredere în sine.

Copiii vor să-și facă tații mândri, iar un tată implicat, afectuos și care își susține copilul, va contribui semnificativ la dezvoltarea lui cognitivă și socială pe măsură ce crește. Felul în care un tată își tratează copilul va influența ceea ce acesta caută la alți oameni. Prietenii, iubiții și soții vor fi toți aleși în funcție de modul în care copilul a perceput semnificația relației cu tatăl său. Tiparele pe care un tată le stabilește în relațiile cu copiii săi vor dicta modul în care copilul relaționează cu alți oameni.

Absența iubirii tatălui și efectele posibile

Dacă se știu destule lucruri despre cât de benefică este implicarea tatălui în îngrijirea copilului și cât de importantă este pentru dezvoltarea lui cognitivă, emoțională și socială, poate că ar fi cel puțin la fel de interesant de aflat cât de dăunătoare îi poate fi absența afecțiunii paterne.

În primăvara anului 2023, a fost dat publicității un studiu, realizat de cercetatori din China, al cărui scop a fost să dezvolte un instrument care să măsoare experiențele adolescenților cu privire la absența iubirii tatălui. În această cercetare, conceptul de „absență a iubirii tatălui” a fost definit diferit de „absența tatălui”. Dacă „absența tatălui” implică mai mult o absență fizică, absența iubirii tatălui” s-a concentrat pe aspectul psihologic. Astfel, „absența iubirii tatălui” a fost definită ca fiind înstrăinarea tată-copil de la vârsta fragedă a acestuia în ceea ce privește emoția, comportamentul, cogniția și voința.

La studiu, care s-a desfășurat pe bază de chestionare, au participat 2.592 de elevi de liceu și a fost luată în considerare o meta-analiză bazată pe 33 de studii desfășurate în 15 țări de pe patru continente, care constatase că indiferența sau neglijența manifestată de tată față de copil este puternic asociată cu disconfortul psihologic și tendințele negative ale personalității, cum ar fi ostilitatea, instabilitatea și stima de sine scăzută.

Relația tată-copil în adolescență

Specialiștii atrag atenția că prevenția este mult mai eficientă ca intervenția. Și este valabil și în relația taților cu copii adolescenți. „O relație caldă, cu legături emoționale puternice, în care copilul știe că părintele îi este aproape, că îl cunoaște, cu un părinte atent și conectat la nevoile copilului, facilitează adaptarea în timpul tranziției spre adolescență, reduce numărul și intensitatea momentelor tensionate. Conflictele sigur, nu pot fi evitate, dar nu vor fi dramatice, iar rezolvarea lor pare să fie destul de firească. Adolescența reprezintă și șansa extraordinară de a repara, înainte de a trimite în lume un adult disfuncțional”, spune psihologul și psihoterapeutul Corina Dobre.

Specialistul recomandă părinților ca atunci când au conflicte cu adolescenții să rămână calmi. „Dacă simt că mă ia valul, opresc discuția și mă întorc când nu mai sunt emoțional. Este și pentru adolescent o lecție importantă de auto-control”, ține să precizeze psihologul.

Sursa foto: Dreamstime.com