"Armele" lui Hillary impotriva lui Trump l-ar face invidios si pe Dragnea: Big data, autocare cu alegatori, operatiuni in teren. FOTO-reportaj de la centrele de comanda ale politicii americane

Hillary Clinton si Donald Trump se lupta intr-o batalie, inca imprevizibila, pentru Casa Alba. Candidata democrata, cu sanse reale sa devina prima presedinta a Statelor Unite, duce o campanie slaba, insa are de partea sa trei avantaje majore in fata candidatului republican, considera un specialist american cu experienta in managementul finantarii campaniilor electorale. HotNews a fost si la sediile centrale ale democratilor si republicanilor, de la Washington.

Tabloul lui Eisenhower la sediul central al Comitetului Republican National, Washington DC (Foto: HotNews.ro)

Dwight Eisenhower, generalul american care a condus spre victorie fortele aliate din Europa, impotriva lui Hitler, veghea in 2016 „ostilitatile”, dintr-un tablou, la sediul central al republicanilor, de la Washington – Republican National Committee sau RNC, cum i se spune pe scurt.

Eisenhower a fost cel care a jucat cartea interventionismului moderat al Americii in Europa si in lume, dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, si i-a condus si pe republicani la victorie, cucerind Casa Alba pentru doua mandate (1953-1961).

Batalia pentru Casa Alba se da stat-cu-stat, pentru ca presedintele nu este ales direct cu votul popular, ci prin votul Colegiului celor 538 de electori, delegati la randul lor de populatie la nivelul fiecarui stat american, pe principiul „invingatorul ia tot’.

Sala de sedinte – Sediul central al Partidului Republican (RNC), Washington DC (Foto: HotNews.ro)

In 2016, lupta se incinge mai ales in statele incerte, care nu sunt nici fief democrat, nici republican, asa-numitele „battleground states”, cum sunt, de exemplu, Pennsylvania si Ohio. Aici au tinut Hillary Clinton, respectiv, Donald Trump, mitinguri electorale, luni, 15 august 2016.

La Scranton, Pennsylvania, Hillary a venit insotita de vicepresedintele SUA, Joe Biden. Scranton este orasul natal al lui Biden si localitatea in care s-a nascut tatal lui Hillary. Biden a „maturat” pe jos cu Trump, de la distanta, negandu-i orice calitate prezidentiala, de la responsabilitatea de a sti codurile armamentului atomic, trecand prin relationarea cu partenerii globali, pana la abilitatile in economie si administratie interna.

Sediul republicanilor

Foto: Hotnews

La mitingul electoral de la Scranton transmis in direct de CNN si pe retelele de cablu din Romania, discursul lui Biden a captat atentia publicului democrat chiar mai mult decat cel al candidatei, care dadea din cap aprobator cat a vorbit politicianul veteran, al doilea om in sat.

Dar speech-ul lui Hillary Clinton, de vreo 25 de minute, s-a incheiat, ca de obicei, cu un indemn la mobilizare si implicare a simpatizantilor democrati la firul ierbii:

„Nu putem castiga aceste alegeri fara voi. De asta va cer sa veniti alaturi de mine chiar acum. Luati-va telefonul si dati sms cu textul „JOIN” sau intrati pe Hillaryclinton.com! Angajam organizatori chiar aici in Pennsylvania si in toata tara. Vom face o campanie viguroasa in tot statul Pennsylvania”.

„Prietenii nu ar trebui sa-si lase prietenii sa il voteze pe Trump” – a mai spus ea.

Aici ar putea fi cheia alegerilor din noiembrie…

Afise cu „Trump” la ferestrele sediului central al republicanilor, Washington (Foto: HotNews.ro)

Expert american: Hillary are o campanie slabuta

Steven E. Billet, un simpatizant democrat, director al Programului de masterat in afaceri legislative de la George Washington University, a explicat recent, in capitala americana, unui grup de jurnalisti din Europa, intre care si reporterul HotNews, de ce Clinton urmeaza sa castige alegerile, in ciuda unei candidaturi in general slabe.

Steven E. Billet, George Washington University (Foto: HotNews.ro)

„Donald Trump are o sansa sa castige. Si, sincer vorbind, asta are mai mult de a face cu slabiciunea lui Hillary Clinton decat cu taria lui. Te uiti la sondaje si poti sa vezi ca ea are probleme. Totusi, oamenii o antipatizeaza pe ea mai putin decat pe Donald Trump”, ne-a spus Billet, la o intalnire gazduita de Meridian International Center, o organizatie non-guvernamentala, non-partinica, de la Washington.

„Hillary are o campanie cam slabuta. A avut dificultati in a bate un socialist care a candidat ca democrat (Bernie Sanders, in alegerile interne – n.r.). Oamenii nu au incredere in ea” – a mai spus Billet.

In pofida acestor piedici, Hillary „este clar pregatita pentru munca de presedinte” – a completat el.

Mesaj electoral pro-Trump, la o casa privata chiar langa sediul central al rivalilor Democrati (cladirea galbuie din dreapta, dupa frunze). Washington DC (Foto: HotNews.ro)

Discutia avea loc in iulie, cand Trump lua un usor avans in sondaje peste Clinton, imediat dupa conventiile de nominalizare a celor doi candidati. Intre timp, Trump a facut cateva greseli, cum ar fi conflictul cu familia unui militar american musulman cazut la datorie, in Irak.

Dar, oricum, pana la alegeri, Casa Alba ramane incerta. Potrivit celor mai recente sondaje in „battleground states”, contabilizate de Politico, Hillary conducea in Florida cu 46,2% la 41%, in Iowa cu 41,8% la 41,2%, in Nevada cu 44% la 42%, iar in Ohio cu 43,8% la 41,8%. In altele, democrata avea un avans mai confortabil in fata lui Trump.

Sediul Central al Partidului Democrat (Foto: HotNews.ro)

Votantii pro-Brexit si alegatorii lui Trump sunt aceiasi oameni, dar din tari diferite

Miliardarul american are, insa, de partea sa tonul populist dat in lumea anglo-saxona de votul din Marea Britanie, pentru iesirea din Uniunea Europeana.

Joi, 18 august 2016, Donald Trump a starnit nedumerirea simpatizantilor sai, cu o postare vaga pe Twitter: „Curand, o sa mi se spuna dl. Brexit”. Nici in SUA, nici in UK, lumea n-a prea inteles ce a vrut Trump sa spuna cu Brexitul in America. Unii ziaristi s-au gandit ca magnatul imobiliar ar vrea sa spuna ca si el va castiga in ciuda sondajelor care il dau perdant acum, la fel cum a facut si campania Leave din UK. Internautii englezi l-au ironizat copios, propunandu-i si alte nume de scena, daca „Mr. Brexit” nu prinde: „Mr. Leave”, „Captain NATO”, „Doctor Recession” sau „Baron von Schengen”.

Barack Obama, Joe Biden si alti sefi din Partidul Democrat te intampina din tablouri la sediul central de la Washington (Foto: HotNews.ro)

Dar pana la urma, nu e de gluma cu resursele populismului, care si-au aratat puterea in Marea Britanie, la votul pro-Brexit, si care ar putea sa se vada si in America, la prezidentiale.

„Suntem societati post-industriale lovite de globalizare in aceeasi maniera. Daca te uiti la cine a votat pentru Brexit si la cei care voteaza pentru Donald Trump, sunt aceiasi oameni, numai ca din tari diferite. Pentru Brexit au votat fosti votanti ai laburistilor, cu studii liceale, fosti muncitori din fabrici” – a avertizat dr. Steven E. Billet, de la George Washington University, una dintre cele mai scumpe universitati private din America.

Democratul Barack Obama a trecut tara prin criza, cu o redresare puternica pe hartie: SUA inregistreaza crestere economica de 2,5% in 2015 fata de anul precedent, avans superior altor economii moderne, ca Germania (1,5%), Franta (1,1%) sau Japonia (0,6%).

„Economia noastra s-a recuperat incepand cu 2008, dar acum ne dam seama ca toate castigurile pe care le-am obtinut s-au dus tot la bogati. Diferenta dintre bogati si saraci s-a largit dramatic in SUA, in ultimii 8 ani. Clasa de mijloc este mai saraca. Saracii sunt mai saraci azi decat erau in 2008. Oamenii care au beneficiat de toate modificarile de reglementare au fost bogatii” a mai atras atentia dr. Billet, care a fost si director pentru afaceri guvernamentale al gigantului telecom AT&T.

Trump mananca fast-food american in avionul sau privat (foto: Facebook / Donald Trump)

„Armele” lui Hillary Clinton

Totusi, specialistul american in organizare de partid identifica cel putin 3 „arme” castigatoare pe care Hillary Clinton le are in fata lui Donald Trump:

• 1. Big data – stie cine, cum, cand voteaza

Dr. Billet a lucrat 18 ani in functii de conducere in cadrul AT&T, una dintre cele mai mari companii de telefonie, internet si cablu din SUA, cu incasari de aproape 150 de miliarde de dolari in anul 2015, aproape cat produsul intern brut al Romaniei.

El spune ca in America una dintre cele mai puternice arme ale politicienilor in campania electorala este asa-numita big data – baze de date uriase si amanuntite despre fiecare alegator in parte. „Voi, in Uniunea Europeana, nu prea aveti asa ceva”, pe fondul legislatiei de protejare a vietii private si a datelor personale, ne-a spus fostul sef din AT&T. Eram la masa zece ziaristi, fiecare din cate o tara membra UE.

„Un lucru pe care Donald nu il are este big data. Asa-numitele <>. Este abilitatea de a obtine informatii masive despre fiecare votant din America. De fiecare data cand scoti un fursec (cookie) din aparat, cineva se uita la asta. Se uita la cele 4.000 de fursecuri pe care le-ai acumulat si are toate datele. Si vor putea sa spuna nu numai cand vei vota, dar si daca vei vrea sa duci lumea la vot cu masina, daca vrei sa donezi pentru campanie. Am vazut multe astfel de date” – povestea fostul director de Government Affairs al corporatiei AT&T.

Big data sunt informatii colectate – de companii de telefonie, cablu, internet, de supermarketuri, dealeri auto, asiguratori, banci (etc) – de la clienti, cu acordul lor, prin diverse formulare si mai ales campanii promotionale, tombole si alte asemenea instrumente. Si partidele politice colecteaza date de la membri, simpatizanti si alti cetateni.

„Am intalnit oameni care lucrau in afacerea asta si care aveau programe prin care identificau exact anumiti alegatori, vedeau profilul lor, ce reviste citeau, ce masina conduceau, ce pantofi isi cumparau, unde faceau shopping” – a mai spus Steven Billet.

• 2. Operatiuni in teren: autocare de dus votantii la urne

Banii sunt extraordinar de importanti in campania electorala, mai ales la americani. Fondurile de campanie sunt imense, nu sunt plafoane atat de stricte ca in Romania sau in Canada, de exemplu.

Potrivit Bloomberg, pana in luna iulie 2016, Hillary Clinton a strans 386,1 milioane de dolari, iar Donald Trump doar 94,2 milioane de dolari. Aici intra atat banii adunati de candidati, prin aparatele lor de campanie, cat si de asa-numitele Super PAC’s.

Aceste super-comitete de actiune politica (super PAC’s) sunt grupuri de sustinatori si simpatizanti care nu sunt neaparat legati institutional si organizational de candidat sau de partid si nici nu au neaparat aprobarea formala a acestora pentru a strange bani in numele lor. Super PAC’s strang insa suport material urias pentru candidati, in cazul lui Hillary ajungand la aproape o treime din fondurile totale de campanie.

Ca sa se bata eficient cu Hillary Clinton, Donald Trump ar avea nevoie sa ajunga la cheltuieli electorale totale de jumatate de miliard de dolari, pana la alegeri, din estimarile lui Billet.

„Uimitor, bogatul (Trump – n.r.) ar putea avea o problema cu banii. Se pare ca nu are suficienti bani lichizi in posesie personala. Trebuie sa vanda ceva sa ajunga la cheltuieli de jumatate de miliard de dolari. Poate sa mai faca o ipoteca, a doua oara. Deci banii ar putea sa fie o problema pentru Donald Trump” – sustinea dr. Billet.

O si mai mare problema a magnatului imobiliar este insa faptul ca el nu investeste banii de campanie in structuri de organizare.

„Chiar daca primeste o mare contributie, singurul lucru pe care il poate face este sa cumpere reclama la TV. I-ar fi trebuit banii mai devreme, pentru a construi o organizatie. Si construirea unei organizatii este o problema pentru Donald acum” – a explicat Billet.

„Hillary Clinton a cheltuit milioane de dolari angajand oameni si organizand operatiuni in teren, operatiuni tip <>. Donald nu are asta. Ca sa faca aceste operatiuni in teren, trebuia sa fi cheltuit zeci de milioane de dolari in toate statele-camp de batalie, inca de acum 3-4 luni”, a mai spus expertul american.

Cum arata aceste „operatiuni” de scos lumea la vot? Liviu Dragnea, Vasile Blaga, Traian Basescu sau Neculai Ontanu ar fi probabil invidiosi…

„Cele mai de succes operatiuni in teren au fost ale lui George W. Bush, in 2004, in Ohio. Avea 6.000 de oameni in teren, pentru a obtine voturi. Bateau la usi, chemau oamenii, ii suiau in autocare, ii duceau la sectia de votare, faceau orice pentru voturi!” – a povestit Billet.

Ca roman, am intrebat imediat daca in America este legal sa duci lumea la vot cu autocarele, in ziua alegerilor.

„E legal, bineinteles. Sigur. Este OK aici” – a raspuns Billet. Si langa el au aprobat si reprezentantii think-tankului Meridian International Center. La masa era si o functionara a Departamentului de Stat – Ministerul american de Externe – care a organizat calatoria de documentare la Washington, pentru ziaristii din UE. Nici ea nu parea sa intelegea de ce ar fi ilegal sa duci lumea la vot cu autocarele.

• 3. Votul prin corespondenta

Statele Unite este o tara uriasa, de 41 de ori mai mare decat Romania, ca suprafata, si de 17 ori mai mare ca populatie. In plus, americanii circula mult in interiorul tarii, se muta mii de kilometri in cautarea unui job mai bun sau sunt transferati de catre compania la care muncesc dintr-un oras intr-altul, cu sau fara o avansare ori vreo majorare de salariu.

De aceea, americanii au introdus asa-numitul „early voting” – votul anticipat, pentru alegatorii din alte state americane decat cel de resedinta. In acest sistem, la care apeleaza 1 din 5 alegatori, se trimite votul prin posta. De regula, aceste buletine de vot se emit alegatorilor cu 45 de zile inainte de ziua alegerilor. Asadar 20% dintre votanti deja aleg cu o luna inainte de votul din 8 noiembrie, iar pe acestia „ii pescuiesc” structurile organizate ale lui Hillary Clinton.

„Avem si foarte mult early voting, votam prin posta. Pe la inceputul lui octombrie, cam 20% dintre alegatori deja vor fi votat. Si e important sa ai o organizatie care sa-i mobilizeze pe oamenii acestia. Donald nu are oameni de organizare” – a spus Billet.

Hillary si Bill Clinton (Foto: Facebook / Hillary Clinton)

Romanii si alegerile din SUA. Noi cu cine votam?

Tot Globul, si cu atat mai mult Romania, sta cu urechile ciulite la campania electorala din SUA.

Aflata in raza de actiune a unei Rusii tot mai agresive culminand cu anexarea Crimeii, Romania isi bazeaza intregul construct de securitate pe NATO, cu pilonul sau principal, America, si pilonul sau european, Marea Britanie.

Bogdan Banu a organizat Ziua Iei la Washnigton, 2015 (Facebook)

Votul popular dat la referendumul din 23 iunie 2016 pentru iesirea Marii Britanii din Uniunea Europeana readuce in discutie „splendida izolare”, vechea politica de neimplicare activa a regatului in miscarile din Europa continentala.

Si in perioada interbelica, britanicii au neglijat politica europeana, l-au lasat pe Hitler sa se inarmeze si nu au oferit Frantei garantii de securitate.

La fel si Statele Unite. Americanii au inceput sa se implice in Europa abia la inceputul secolului XX, iar dupa Primul Razboi Mondial, in care au inclinat balanta decisiv, s-au intors in izolare. In anii ’30, sub administratia Herbert Hoover, America a trecut prin Congres un val de legi izolationiste, Neutrality Acts, pentru a nu se mai implica in conflictele din Europa, dupa ce in Primul Razboi Mondial pierisera peste 100.000 de militari americani.

Dar la umbra izolationismului american si britanic, Hitler si Stalin s-au inarmat pana in dinti si au decis sa-si imparta Europa.

Intoarcerea Americii la izolationism, cu Donald Trump presedinte, este si temerea lui Bogdan Banu, membru reprezentativ al comunitatii de romani din Washington. Pe Bogdan l-am intalnit la Meridian International Center, unde este Program Officer.

Organizatia la care lucreaza Banu coopereaza strans cu Departamentul de Stat, condus, in perioada 2009-2013, de Hillary Clinton. Dar el are alte argumente pentru care romanii din SUA sa o aleaga pe fosta Prima Doamna a Americii.

„Eu cred ca e foarte simplu: Hillary Clinton ar fi mai avantajoasa pentru Romania. Am vazut ca ea stie sa faca politica externa, asta este atuul ei in aceasta campanie, stie zona, stie problemele de acolo.

Problema vizavi de Donald Trump si Romania este problema NATO. Rusia devine o amenintare din ce in ce mai mare. Cand ai un candidat la Presedintie care militeaza pentru desfiintarea, daca nu, limitarea, acestei organizatii, este o problema foarte mare pentru securitatea Romaniei. Si revine la o chestie de dinainte de Primul Razboi Mondial, cand am avut o America foarte insulara. <>. Izolationism”, mi-a spus Bogdan Banu, la Washington, la intalnirea organizata de Departamentul de Stat al SUA si Meridian, in iulie.

Un hotel detinut de Donald Trump, la Washington DC (Foto: HotNews.ro)

Trump a socat aliatii Americii din Europa de Est, in martie 2016, cand, intr-un interviu pentru Bloomberg, a declarat ca NATO poate fi considerata depasita si ca analizeaza posibilitatea retragerii SUA din organizatie.

Zilele trecute, insa, candidatul republican s-a sucit in privinta NATO: „Intre timp si-au schimbat politica si acum au o noua divizie concentrata pe amenintarile teroriste. Foarte bine. Foarte bine!”.

De fapt, razgandirile astea il si enerveaza pe Banu. „El nu are consilieri specializati si asta se reflecta si in modul cum abordeaza problemele: astazi eu iti spun tie un lucru, a doua zi, altui reporter o sa-i spun alt lucru, pentru ca asta vrea el sa auda. Si asa se schimba mereu”, crede romanul din SUA despre candidatul republican la Casa Alba.

Hillary Clinton a venit in Romania in iulie 1996, ca Prima Doamna a SUA, intr-o vizita caritabila pentru copiii bolnavi de SIDA de aici. Un an mai tarziu Romania avea sa rateze aderarea la NATO, la Summitul de la Madrid, in lipsa sprijinului vital din partea administratiei Bill Clinton. Presedintele american de atunci a facut apoi, in iulie 1997, o vizita la Bucuresti. Nu a fost insotit si de Prima Doamna, Hillary Clinton, in deplasarea de la Bucuresti, pe care multi romani si-o amintesc ca pe o vizita de consolare. Aveam sa intram in NATO abia in 2004, in urma deciziei luate la Summitul de la Praga din 2002, cu largul concurs al succesorului lui Bill Clinton la Casa Alba, George W. Bush, republican, ca si Donald Trump acum.

Potestul permanent la Casa Alba, iulie 2016 (Foto: HotNews.ro)

Totusi, de numele lui Hillary Clinton se leaga scutul antiracheta de la Deveselu, un element central al securitatii Romaniei acum. Pe 13 septembrie 2011, la Washington, ca secretar de stat al SUA, Hillary a fost cea care a semnat, alaturi de ministrul de atunci de Externe al Romaniei, Teodor Baconschi, Acordul Romania – SUA privind amplasarea sistemului de aparare impotriva rachetelor balistice al Statelor Unite in Romania.

In fine, oricum romanii din America nu sunt nici pe departe o miza electorala, nici pentru Trump, nici pentru Clinton. Cei aproximativ 500.000 de romano-americani care traiesc in SUA nu sunt nici numerosi ca irlandezii (34 de milioane), nici bogati ca evreii, nici influenti ca polonezii, de exemplu.

„Din pacate, romanii nu se implica in viata politica din SUA ca si comunitate. Se implica personal, dar nu poti vorbi despre o comunitate romaneasca ce voteaza in bloc pentru un partid sau altul”, considera Mihai Banu, care a fost presedinte al Asociatiei Studentilor si a Tinerilor Profesionisti Romani din zona Washington.

„Din pacate, nu exista nicio organizatie romaneasca sa militeze, ca voce a comunitatii, pe langa un partid sau altul. Nu avem un lobby romanesc in America. Romanii sunt bine integrati in societatea americana si voteaza in functie de preferintele regionale”, mai spune romanul din SUA.

Pe 8 noiembrie 2016, intr-o marti, americanii vor fi chemati la urne sa isi aleaga presedintele, prin intermediul Colegiului Electorilor, care vor primi votul de la populatie si care vor alege mai departe presedintele.

Noul sef de stat va prelua mandatul de la democratul Barack Obama pe 21 ianuarie 2017, pentru a deveni cel mai puternic om al Planetei. SUA este o republica prezidentiala, presedintele fiind si seful Guvernului.

Pe langa Hillary Clinton (democrata) si Donald Trump (republican), in cursa mai sunt Gary Johnson (Partidul Libertarian) si Jill Stein (Partidul Verde).

Aceasta din urma, o evreica nepracticanta, este vazuta drept o mica amenintare la adresa lui Hillary. Amandoua se declara feministe. La mitingul electoral al lui Hillary Clinton, de luni, de la Scranton, am putut vedea in spatele ei, printre sustinatori, un barbat imbracat lejer, pe caldurile lunii august, insotit de fiica sa minora, cel mai probabil, imbrobodita cu hijabul musulman si acoperita bine. Ce mesaj transmite o astfel de imagine publicului feminist din America vom vedea la alegeri.

In 2000, candidatul Verzilor la Presedintie, Ralph Nader, a luat 2,74% la votul popular, iesind pe locul al treilea. S-a spus atunci ca el a „mancat” din voturile democratului Al Gore, care, desi a castigat la votul popular, el a pierdut alegerile in fata republicanului George W. Bush, la votul electorilor.

Acum, in 2016, atat Stein cat si Johnson „mananca” din voturile care i s-ar cuveni lui Clinton dupa infrangerea lui Bernie Sandares in alegerile interne din Partidul Democrat, pentru nominalizare. Conform unui sondaj CNN, dat publicitatii in 2 august, voturile lui Sanders se duc in proportie de 13% la Jill Stein, 10% la Gary Johnson, 3% la Donald Trump si 69% la Hillary Clinton, pentru care Bernie si-a declarat sustinerea.

Nota: Reporterul HotNews.ro a efectuat deplasarea la Washington, alaturi de jurnalisti din alte state membre UE, in cadrul TTIP Journalist Exchange Program, organizat de Misiunea Diplomatica a SUA la Uniunea Europeana.